BLOGU LU' OTRAVĂ

Wednesday

26

July 2017

4

COMMENTS

Cateodata nu e o rusine sa nu spunem nimic

Written by , Posted in Music

Depresia nu se vede, poti sa traiesti langa un om si sa nu o vezi dar sa il simti cum este si sa nu poti sa il ajuti. Sa nu poata nimeni sa il ajute. De la depresie nu sangerezi, depresia nu trece cu medicamente, nu se amelioreza daca faci detox alimentar sau daca nu mananci carne vinerea. Depresia nu se vindeca nici cu apa sfintita, nici la icoane facatoare de minuni si cel mai trist ca nici la doctor.

Despresia este o boala care lucreaza precum picatura chinezesca. Te macina, te roade adanc. Nu exista reteta de vindecare. Medicamente pe care doctorii le administreaza pot face mai rau. Depresia nu e matematica. In cazul ei 1+1 nu fac doi. Ba din contra. Mereu da cu minus. Mereu lasa oameni in urma cu rani adanci in suflete si cu multe intrebari. O tona de semne de intrebare si niciun raspuns. Sa pui la zid si sa judeci din fata unui calculator – cu o bere in fata – un om care cade prada depresiei este cel mai josnic lucru. Oamenii care sufera de despresie nu mai gandesc lucid. “Avea familie, sotie, copulasi.” Pe bune? Voi credeti ca oamenii care ajung sa se sinucida se gandesc ei limpede inainte sa faca gestul asta? E posibil ca gestul asta sa fie facut tocmai din iubire fata de familie. E posibil ca asa sa gandeasca in momentele alea. E posibil ca oamenii ajunsi in punctul ala se se considere o corvoada pentru cei din jur. Hai sa nu mai judecam oamenii bolnavi pentru gesturile lor. Hai sa invatam sa acceptam ca suntem diferiti, ca si bolile care nu se vad pe fata noasta exista. Cea mai crunta este depresia. Esti intreg fizic si mintea iti este macinata. Nu primesti compasiune pentru ca nimeni nu vede ca esti bolnav. Nu stai in scaun cu rotile, nu esti orb, nu ai umarul bandajat. Esti perfect “normal”. Cei care fac gestul asta nu cauta sa isi faca rau, cei care fac gestul asta incearca sa isi rezolve o problema, sa traga linie.

Legat de Linkin ma leaga multe. Am reusit sa ii vad la Werchter in 2011 si la noi. Ii ascultam foarte mult, imi placeau si imi plac enorm. Vorba lui Babliuc: “Chester, de cate ori nu m-am rupt pe piesele Linkin… in liceu te-am ascultat de sute de ori. Imi pare rau omule, imi pare rau ca te-ai dus. Sa fii liniștit. P.s: daca am oameni in lista care cred ca depresia e un lux, un moft al unor oameni plictisiți, știți ce aveți de facut.”

Cateodata nu e o rusine sa nu spunem nimic. Tacerea nu este o povara. Tacerea e gratis si uneori poate sa fie mai buna decat vorba.


4 Comments

  1. Nati
  2. Adela
  3. Ciobanu Marian-Cătălin

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *