BLOGU LU' OTRAVĂ

Saturday

21

December 2013

36

COMMENTS

“Fericirea este aptitudinea de a lasa dezamagirile in trecut si obiectivele pe care ti le doresti atinse in viitor.”

Written by , Posted in Diverse

Am scris acum cateva luni un post care se numea “Nimeni nu-si mai doreste liniste”. Am primit atunci un comentariu de la o fata. O fata care a trait si traieste o poveste de viata cu bune si cu rele…insa a invatat fix ce trebuie din toata experienta asta.

“Pentru sentimentul pe care il incearca multe femei in zilele noastre,si in cazul acesta nu ma exclud,dupa parerea mea sunt cateva motive de baza.In primul rand conteaza foarte mult in ce mediu familial am crescut si aici tiparele parintesti sunt foarte importante pentru ca isi pun amprenta pe noi,ca persoane cu emotii proprii inca din primii ani de viata. De-a lungul vietii am fost comparata cu x si y, care sunt de aceeasi varsta cu mine dar au evoluat diferit de mine atat pe plan social cat si sentimental. Si aici cateva exemple: mi s-a spus ca nu sunt la fel de comunicativa ca x, nu sunt la fel de populara ca y si in nici un caz nu m-am aventurat intr-o casatorie “profitabila” cum a facut z. De fapt, nu m-am aventurat deloc intr-o casatorie.

Pe vremuri, psihologia nu era in mare voga si e drept ca nimeni nu este perfect, dar inainte de a aduce pe lume un copil cred ca trebuie gandit si razgandit de mii de ori. In cazul meu, am fost adusa pe pamant cu speranta ca voi salva casnicia, ca voi indrepta un om cazut in patima bauturii si sperand ca acest om,care credea ca rezolva orice prin violenta,va deveni peste noapte mai bun. Ei bine, nimic mai gresit de atat. Probabil nu sunt singura in aceasta situatie. Acest fapt, acela de a avea menirea de a indrepta un “Rau” spre “bine”nu pot spune ca mie mi-a adus prea multe beneficii. Automat, m-am trezit intre 2 parinti intre care numai armonie nu era, existau certuri, batai incasate de mama, de jigniri si galagie nici nu mai zic.

Am crescut inca din”burta mamei”cu frica in san. Cand am inceput la gradinita, mergeam pe strada privind mereu in urma mea, sa nu cumva, tatal meu, divortat de altfel de mama mea, sa vina sa ma “fure”.Oare este nevoie sa va spun ca atunci cand mama isi dorea sa ma sperie imi spunea ca ma da tatei? Sau cand isi dorea sa sublinieze ca sunt obraznica imi spunea ca seman perfect cu tata?

Va scriu toate acestea sa vedeti de unde provin anumite tipare alea caracterului nostru….ei bine,toate acestea au dus la formarea mea ca o fetita timida, mult prea timida, necomunicativa, sfioasa,care tresarea la cel mai mic ciocanit in usa. Deja inima incepea sa imi bata cu putere, traiam zi de zi cu frica ca in seara ce urmeaza iar va veni tatal meu la usa noastra sa faca scandal. Pe langa aceste trairi interioare, dupa cum am scris mai sus am fost mereu comparata cu x si y, fete crescute in familii obisnuite, linistite. Am rasuflat usurata cand inainte de adolescenta am inteles ca tatal meu nu ma va deranja niciodata…incet, incet a incetat sa ma “bantuie” imaginea lui…credeam ca totul s-a terminat si ca voi reusi sa ma simt eliberata, cand a venit adolescenta cu multe interziceri din partea mamei mele, cu certuri si cu conditii impuse, cu invinuiri de genul ”pentru tine am muncit toata viata si nu mi-am putut reface viata sentimentala”,”daca nu erai tu ma puteam casatori cu un barbat”…chestia asta m-a indepartat mai mult de mama, pe care o consideram de altfel vinovata a copilariei mele zbucimate.

Ea ar fi putut alege:  daca merita sa aiba un copil cu acest om sau nu! A ales sa aiba…eu nu am putut alege daca doresc sa ma nasc din acesti 2 parinti, dar a trebuit sa suport si sa trag ponoasele. Multa rusine am simtit pana cand am inceput sa constientizez ca nu din vina mea s-au despartit parintii mei. Imi era rusine de colegi, mi-era rusine cand invatatoarele sau profesoarele ma intrebau ce meserie are tatal meu…pentru ca trebuia sa spun care este statutul parintilor mei, sunt divortati…la vremea aia, pentru mine,asta inseamna ceva RAU! Si tot asa, am aterizat in anii tineretii, cu multe angoase, resentimente, restrictii si cu dorinta acuta ca eu sa nu fiu ca “mama”. Am experimentat gustul amar al despartirii atunci cand imi era lumea mai draga, dar nu am incetat sa sper ca eu voi fii fericita.

Am tot cautat ceva sau pe cineva care m-ar fi putut face fericita. RASPUNSUL l-am gasit si cred ca multe din voi stiti despre ce este vorba: fericirea o gasesti in interiorul tau, fericirea nu e ca un program pe care ti-l instaleaza tipul saten cu ochii albastrii si din moment ce ai dat finish la upgrade nu devii fericita. Fericirea este aptitudinea de a lasa dezamagirile in trecut si obiectivele pe care ti le doresti atinse in viitor. Fericirea este atunci cand, in ciuda faptului ca vulgaritatea si decolteul adanc al vreunei domnisoare voluptoase atrag pe moment baiatul pe care il placi,sa constientizezi ca tu esti multumita de persoana care esti tu, te simti usurata ca nu trebuie sa porti o masca pentru a cuceri pe cineva,esti tu cu bune si rele, cu momente de isterie si cu momente de hohote,cand iti amintesti ziua de nastere a unei vechi prieteni si ii trimiti un mesaj sau cand ajuti un batran de treaca strada.

Din propria experienta va spun, m-am simtit foarte fericita dupa ce am ajutat pe cineva, la sfarsitul zilei cand am pus capul pe perna am spus asa: azi am facut un om sa zambeasca, poate maine voi reusi sa-i fac pe mai multi si poate asta e scopul meu in viata. Sa aduc zambet pe buzele altora. Cat despre fericirea aceea idilica pe care vedeti la cuplurile din jurul vostru, va spun ca nu intotdeauna este asa cum pare…momentan, sunt multumita de situatia mea emotionala, nu ma simt eclipsata de asa numitele “pitzipoance” pentru ca sunt diferite de ele si dorinta mea nu este sa cuceresc toti barbatii, ci doar ca un singur barbat sa aprecieze si sa remarce lucrurile care ma fac diferita.

Fetelor, nu incercati sa le copiati pe fetele astea rele, ramanesti asa cum sunteti voi. Mai devreme sau mai tarziu, ele nu se vor mai putea preface…”

lizzie


36 Comments

  1. Coriina
      • Lizzie
    • Lizzie
  2. Mădălina
    • Lizzie
  3. domnica
    • Lizzie
  4. Nicolae
  5. Lizzie
  6. ali
  7. Gabi
    • Lizzie
  8. Florina
  9. Dana
    • Lizzie
    • Lizzie
  10. Monica
    • Lizzie
    • Lizzie
  11. diana
    • Lizzie
      • Diana
  12. Nicole Bianca
  13. Mihaela
  14. Mary Nita
  15. ella
  16. ruxi
  17. alexandru
    • Popescu Gerry
  18. Nic.Adi.97

Leave a Reply to Mihaela Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.