BLOGU LU' OTRAVĂ

Thursday

4

October 2018

0

COMMENTS

“Fiind incojurati majoritar de energii nu tocmai pozitive nu ne mai putem conecta sau hrani cu cele care ne inalta emotional si sufleteste!” Interviu cu Crina Semciuc

Written by , Posted in Teatru

Este una dintre cele mai talentate actrite de la noi, a jucat in film si a facut roluri senzationale in teatru. Cine a vazut Napasta lui Afrim stiu despre ce este vorba. Pe langa toate astea este un om de foarte mare bun simt, implicata in tot felul de actiuni caritabile si extrem de vocala cand este vorba despre tot felul de teme sociale. Mi-am dorit tare interviul asta de multa vreme si acum am onoarea si placerea sa stau de vorba la “Romania mea” cu Crina Semciuc.

L-am rugat pe Radu Afrim sa te caracterizeze in cateva cuvinte si mi-a spus asta: “Fragila, fotogenica, frumoasa, fantastica in fostul Napasta. Stie sa asculte . Si sa ofere.” Tu cum te vezi?

Imi e greu sa vorbesc despre mine in general, acum dupa ce m-a descris Radu, sincer, imi este si mai greu. Ma consider un om de incredere, un prieten pe care te poti baza la orice ora, punctuala, serioasa, si cateodata cu umor.

”Asta e frumos in aceasta meserie, sa fii diferit.” Cum a venit pasiunea asta pentru teatru?

A fost un proces indelungat, totul a inceput sa ia forma in jurul varstei de 3 ani cand mama mi-a facut cunostinta cu aceasta lume, o lume a necunoscutului, a imprevizbilului, o lume care m-a fascinat din prima clipa, moment in care am constientizat ca “a fi diferit” nu este un defect! Pasiune? L-as numi mai degraba microb.

“Tu-l ai doar pe Doamne-Doamne“. Si lucrurile astea au intrat in sufletul meu. Si de fiecare data, fie ca mi-e bine, fie ca mi-e rau, ridic privirea acolo, in sus.” Cat de importanta este credinta pentru tine?

Fiecare dintre noi are nevoie de o baza, de un crez, de o legatura cu divinitatea si un strop de magie. Fara o baza nu poti construi, chiar daca pentru unii dintre noi aceasta “baza” poate reprezenta ori o filosofie, ori un Buddha, Arhitectul sau chiar Dumnezeu. Acestea fiind vitale omului liber.

Faci parte din gasca asta misto de actori tineri si foarte talentati care mai vin cu ceva. Cu atititudine si cu implicare. Ceea ce ne lipseste multora. De unde vine treaba asta si de ce nu constientizam cu totii ca e important sa avem atitudine, sa iesim in strada, sa ne cerem drepturile?

Trebuie sa intelegi ce e bine pentru tine, pentru cei apropiati tie, pentru noi cei care intelegem si vrem schimbarea cat si pentru cei care inca nu o pot imbratisa. Pentru a iesi in strada sa iti aperi drepturile  trebuie sa te doara, sa iti lipseasca, sa te coste! Altfel cred ca ramanem o mana de oameni cu opinii.

Ce trebuie sa faca un actor foarte tanar ca sa joace? La tine cum a fost?

Multa munca, implicare, punctualitate, respect, pasiune si dorinta!

Napasta“ lui Radu Afrim in care tu faci un rol senzational mi se pare unul dintre cele mai tari spectacole pe care le-am vazut vreodata. Cum s-a nascut acest spectacol? Cum a fost lucrul cu Radu si cu gasca aia de actori foarte misto?

Lucrul cu Radu a fost mitic. O experienta unica in care Radu, a luat un om speriat, fragil, deschis, insetat si infometat catre cunoastere si l-a ghidat catre  lumea lui in care toate defectele devin calitati. A fost langa mine, cu mine pe tot parcusul acestui drum si si-a lasat amprenta asuprea mea actorul cat si omul.

Ai povestit intr-un interviu ca 600 de oameni au aplaudat la finalul unei piese si una singura ti-a spus ca nu ai fost “ok” si tu ai ramas cu acea parere in cap. De ce retinem mereu partea asta negativa? Cu toate ca vine de la mai putin oameni.

Cred ca vine din neincrederea pe care o avem fata de noi, despre cat de bine sau cat de putin bine ne cunoastem. Nu stiu de ce, poate pentru ca avem tendinta fiind incojurati majoritar de energii nu tocmai pozitive sa nu ne mai punem contecta sau hrani cu cele care ne inalta emotional si sufleteste, lasand loc astfel celor negative.

Esti foarte implicata in proiecte sociale, ajuti oameni, faci lucruri bune. Simti ca trebuie sa facem mai multi treaba asta? Ce am putea face sa atragem mai multi oameni sa faca treaba asta?

E usor sa ajuti, dar si mai usor sa ignori. E greu sa castigi increderea oamenilor, empatia, dorinta de a da si a nu astepta nimic inapoi. Suntem blocati in lumea virtuala in care oferim cu cea mai mare usurinta un share sau in like pentru o cauza nobila, lucru care ne creeaza falsa iluzie ca noi contribuim cand de fapt o facem doar online. E nevoie de mai mult decat un “active” on facebook, sau instagram pentru o cauza. E nevoie de noi.

Frica aceea ca pot sa raman acasa de maine n-o sa treaca niciodata. E o posibilitate care exista si n-am cum sa stau linistita.” Cred ca tocmai faptul ca nu stai linistita e bun. Ce alte frici mai ai?

Nu stiu sa inot, imi este frica sa nu devin propriul meu dusman, imi este teama de ignoranta si rautatea asumata a oamenilor deoarece ei nu au nicio scuza, iar cei din jur nicio vina.

Aud tot mai des oameni care se plang ca nu fac ceea ce isi doresc, ceea ce le place, ceea ce vor. Esti unul dintre oamenii care fac ce isi doresc, isi castiga existenta fix din ceea ce le face placere. Cum ajungi sa faci asta? Ce sfat poti da oamenilor care se gandesc cu groaza cand se dau jos din pat si trebuie sa ajunga la job?

E mai greu decat pare, dar cu rabdare incredere si curaj cred ca trebuie sa-si gaseasca un scop, o motivatie pentru care merg la job. Dar pot alege si calea  mult mai lunga si anevoioasa in care renunta la job si se reinventeaza.

Ne pierdem in detalii si de multe ori uitam esenta. Care sunt lucrurile care conteaza cu adevarat in viata?

Familie, prieteni, noi.

“Incet-incet, simt ca ma asez”. Cum te simti in clipa asta?

Fericita.

Citeam un interviu cu Rodica Lazar si spunea o treaba foarte misto: “In viata asta m-am intalnit cu oamenii potriviti. Vreau sa spun, ca intr-un fel, intalnirile astea conteaza multa vreme dupa ce  s-au petrecut; mai ales atunci.” Ai avut asftel de intalniri? Poti sa imi spui care ti-au fost cele mai dragi?

Am avut si inca ma bucur de prezenta lor in viata mea.

Te-am vazut luand cafea de la T-Zero, te-am vazut la Control pe terasa. Care sunt locurile preferate din Bucuresti?

In ultima perioada cred ca sunt sanse mari sa ma gasesti in parc, dar cand nu sunt acolo inseamna ca am dat o fuga la Simbio.

Iubirea adevarata vine chiar in liniste si e ca… o mangaiere de mama.” Sunt vorbele lui Andi Vasluianu intr-un interviu pe blog. La tine cum a venit iubirea?

Cu rabdare si intelepciune, stiu suna pompos dar asta e adevarul.

Care e starea ta in momentul asta. Ce status ai pune pe Facebook legat de starea ta de acum?

As spune ca sunt off on facebook, dar active in real life.

“Fericirea este talentul de a nu complica lucrurile.” Sunt vorbele Liei Bugnar itr-un interviu pe blog. Pentru tine ce reprezinta fericirea?

Fericirea este binecuvantarea de ati da seama ca esti fericit.

In continuare sunt multi care se panicheaza cand aud de filme romanesti. Stiu ca ti-au placut foarte tare 2 filme de dupa Revolutie: Aurora si Sieranevada. Am vazut la TIFF 5 filme romanesti foarte misto. “Secretul Fericirii”, “ Touch Me Not”, “Charleston” “Câteva conversatii despre o fata foarte inalta” si “Povestea unui pierde-vara” – in care joci. Hai sa incercam sa scoatem oamenii din casa la film romanesc. Imi poti da cateva motive pentru care sa faca asta?

Cred ca “invitatie” este un termen abstract in acest context. Consider ca filmele sunt invitatia de care publicul are nevoie, asadar va astept in cinematografe pe 21 septembrie la filmul “Povestea unui pierde-vara” in regia lui Paul Negoescu.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *