BLOGU LU' OTRAVĂ

Tuesday

11

June 2019

0

COMMENTS

“Nu-i asa ca pentru o seara ca asta merita sa traiesti?”

Written by , Posted in Film

“Vreau sa spun ca pe masura ce fac profesia asta, imi place asa de tare, atat de mult ma hranesc din ea si sunt atat de fericit facand-o si intalnind oameni deosebiti, incluzand si spectatorii, incat imi dau seama ca actoria era singura profesie pe care mi-as fi dorit cu adevarat s-o fac. Si uite ca s-a intamplat sa fac exact ceea ce-mi place si sa infloresc din pasiunea mea.”

Sunt vorbele lui Vlad Ivanov. Si nu intamplator postarea de astazi despre TIFF incepe cu aceste vorbe. Momentul pe care Ivanov, Rodica Lazar, Catrinel Marlon, Istvan Teglas, Pistereanu si restul oamenilor implicati in nebunia de Gomera lui Porumboiu este unic. “Este momentul in care sunteti sus pe val”. Fix asta ii spuneam Rodicai Lazar dupa ce am vazut filmul. Este un film de care industria filmul romanesc avea nevoie ca de aer. Este un altfel de film romanesc din toate punctele de vedere. De la subiect pana la cum e realizat, cum e jucat si cat de european din toate punctele pozitive de vedere este acest film. Pentru asta traieste un actor. Pentru filme de genul asta care nu au cum sa lasa oamenii fara reactie. Imi aduc aminte ca tatal meu. Nu pot sa explic in cuvinte bucuria pe care o avea cand mergea la teatru. Placerea cu care isi invata rolurile si cum astepta plin de emotie ziua spectacolului, ziua premierei in cinema. TIFF si intalnirile cu actorii care vin – aici atat de dragi mie – imi amintesc de tata si mare bucurie imi face ca an de an am sansa sa fiu aici. E festivalul meu de suflet.

“Nu-i asa ca pentru o seara ca asta merita sa traiesti?” spunea Octavian Cotescu la finalul unui spectacol la care publicul aplauda in picioare frenetic minute bune in sir.

Processed with VSCO with fn16 preset

Am inceput cu filmul asta povestea cu editia de TIFF 18 pentru ca mi se pare ca acesta a fost punctul culminant al celei mai tari editii ale Trofeului Transilvania de pana acum. TIFF este o institutie, un mega brand, un ambasador pe care Romania il are si de care trebuie sa fie tare mandru. Nu cred ca mai exista o discutie legata de cresterea de la an la an a festivalului. Este mai evidenta ca o pata de cerneala pe coala alba a unui caiet dictando. Ce emulatie este in Cluj in timpul festivalului – Tudor Giurgiu e principalul “vinovat” pentru treaba asta – ce invitati mari incep sa vina de la an la an, ce filme bune aduce Chirilov, ce party-uri cu casa inchisa se fac – bravo HBO pentru party-ul care e deja legenda – ce concerte si ce evenimente se intampla aici – bravo Da Pino pentru nebunia cu inchisul strazii de sambata seara si pentru petrecere – si lista continua.

TIFF e un baiat mare. TIFF are 18 ani si deja a votat. A votat si a pus Clujul pe harta lumii. Editia de anul asta a fost una care ramane in istorie. E poza de la party-ul de la majorat pe care o inramezi si la care te uiti cu placere de fiecare data. Am vazut anul asta la TIFF filme bune, am fost la aproape toate party-urile, am stat de vorba cu oamenii din industrie dragi mie si m-am bucurat de fiecare moment oferit de aceasta editie aniversara. Sali pline de oameni, cinematografe bulevardiere renovate asa cum in Bucuresti si in tara nu ai cum sa gasesti si o atmosfera de vacanta, de bucurie. Un public avid de cultura, un public care consuma cultura si care primeste ceea ce merita. O sa va las mai jos filmele pe care le-am vazut si pe care merita sa le vedeti si voi:

Monstri. (regia Marius Olteanu)

Arthur şi Dana sunt căsătoriţi de mai bine de zece ani. Doi oameni pe care societatea, familia, prietenii par să îi iubească atunci când sunt împreună, dar pe care îi dispreţuiesc separat. Din cauza nevoilor, a convingerilor, a opţiunilor de viaţă, a monştrilor interiori. După o noapte petrecută cu necunoscuţi, în mai puţin de 24 de ore, Arthur şi Dana trebuie să decidă dacă a renunţa la celălalt nu este cumva cea mai mare dovadă de iubire.

Mo (regia Radu Dragomir)

Mo şi prietena ei sunt prinse copiind de către cel mai sever profesor din facultate. După ce îl roagă să mai dea o data examenul, profesorul le invită la el acasă. Aici, cele două studente vor fi supuse unui examen neaşteptat. Totul pare o glumă, până când Mo îşi pierde controlul. Foarte bune in rol Dana Rogoz si Madalina Craiu.

Parking (regia Tudor Giurgiu)

Adrian e un poet, emigrant român care lucrează ca paznic într-un parc auto din Cordoba. A învăţat spaniola, trăieşte într-o mare izolare şi tot ce-şi dorește e să scrie şi să înceapă o viaţă nouă. Întâlnirea cu Maria, în noaptea de Sânziene, pare predestinată. Pasiunea dintre ei nu ţine cont de nimeni, iar încercările prin care trec împreună nu fac decât să le testeze dragostea. Iubirea şi literatura îl vor salva pe Adrian.

Monos (regia Alejandro Landes)

Opt membri adolescenţi ai unei trupe de gherilă şi ostatica lor se ascund în munţii columbieni. Uciderea accidentală a preţioasei lor vaci, Shakira, va declanşa o sângeroasă luptă pentru supravieţuire.

The White Crow (regia Ralph Fiennes)

1961. Rudolf Nureiev are 22 de ani, este membru în renumita companie de balet Kirov şi călătoreşte pentru prima oară în afara Uniunii Sovietice, la Paris. Balerinul e încântat de oraş şi de-abia aşteaptă să se bucure de tot ce are de oferit viaţa artistică a acestuia. Dar ofiţerii KGB care îi urmăresc fiece mişcare devin tot mai suspicioşi în ce-l priveşte, mai ales când Nureiev se împrieteneşte cu tânăra pariziancă Clara Saint. Abordat de KGB cu un ordin şocant, tânărul trebuie să ia o grea decizie, o decizie care i-ar putea schimba cursul vieţii o dată pentru totdeauna, punându-i prietenii şi familia într-un îngrozitor pericol.

Manusa de aur (regia Fatih Akin)

Oraşul Hamburg, în anii ’70. La prima vedere, Fritz “Fiete” Honka este un ratat demn de milă. Cu faţa sa distrusă, îşi pierde nopţile în barul de cartier, Mănuşa de aur, pândind femei singure. Niciunul dintre clienţii barului nu s-ar gândi vreodată că aparent inofensivul Fiete este de fapt un monstru… Film bazat pe evenimente petrecute în realitate.

Processed with VSCO with fn16 preset

“In viata de actor, cel mai mult inveti stand in arlechin, dreapta, stanga scenei, locul pe unde se intra in scena. Acolo vezi si stangaciile, vezi si cand actorul are aura. Ce inseamna aura? Cand nu mai stii de tine, nu mai stii cat timp a trecut, nici macar nu mai stii ce ai facut exact in tot timpul asta. Un actor isi doreste sa joace pana in ultimul moment al vietii lui. Da, vrea asta pentru ca asta este scopul vietii lui. Beligan a spus ca vrea sa moara pe scena. E logic, ganditi-va, daca as croseta foarte frumos, as dori sa crosetez pana cand imi cade croseta din mana.” Marin Moraru.

Pentru cei care nu mai apuca sa vada in cinema filmele de la TIFF sau pur si simplu nu au unde sa le vada exista o treaba buna inaugurata cu ocazia celei de-a 18-a ediție: prima platformă de streaming ce continuă online experiența de festival: TIFF Unlimited – produs unic atât în România, cât și în rândul festivalurilor din Europa Centrală și de Est.

TIFF Unlimited este o platformă de streaming (VoD) care permite abonaților accesul la filme din selecția festivalului, precum și filme de autor, independente sau premiate, indisponibile pe alte canale. Din 6 iunie, pe unlimited.tiff.ro, cinefilii vor putea viziona filme din selecția TIFF 2019, selecții din anii anteriori, precum și filme premiate din portofoliul companiilor de distribuție din România.

PS: In fotografia de la acesta postare este imortalizat momentul in care regizorul filmului Monstri, Marius Olteanu, se pregateste sa isi faca selfie cu publicul care a primit cu aplauze filmul sau de debut.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.