BLOGU LU' OTRAVĂ

Monday

30

October 2017

0

COMMENTS

Suntem din ce in ce mai putini

Written by , Posted in Diverse

teo

Au trecut 2 ani. Au trecut 2 ani in care nu am invatat mare lucru. Este a nu stiu cata oara in care istoria ne invata ca nu invatam nimic din istorie. Ce s-a intamplat la Colectiv in seara aia trista de octombrie e ceea ce stiam deja. Stiam fiecare dintre noi in parte ca totul este atat de defect in tara asta.

Era fix o fotografie de Polaroid in care se vede neputinta. O fotografie cu niste oameni cu fete desfigurate, amarate, triste. O fotografie in culori sterse. O fotografie in care nimeni nu zambeste. Ce am aflat dupa episodul Colectiv? Nimic. Ce stiam deja. Ca suntem o tara in care totul merge din inertie, totul merge dupa celebra replica “las-o ma ca merge asa”. Am aflat ca nu suntem pregatiti pentru mai nimic. Am aflat ca avem spitale in care ai intrat cu o boala si ai iesit cu 3. Am aflat ca sistemul medical e la pamant. Am aflat ce stiam. Ca banii care trebuiau cheltuiti in spitale au ajuns in buzunarele unor “smecheri”. Am asistat la o serie de materiale de pe blog de la Tolo in care ne luam cu mainile de cap. O astfel de intamplare ne arata o radiografie a Romaniei de azi. O Romanie in care toate sistemele sunt la pamant. O Romaniei a carui sistem de invatamant nu prea trece clasa, o Romaniei in care sistemul medical este in moarte clinica, o Romaniei care nu merge de la primul pana la ultimul lucru. Dupa Colectiv asta am vazut. Ca in Romania mult mai multe nu merg. Ce am vazut dupa? Am vazut doar ca exista ISU, ca in cluburi lumea incepe sa cumpere instinctoare, ca numarul celor care intra in club/teatru/sala de spectacol chiar conteaza si ca cineva tine cont de asta, ca unii patroni de club au grija de securitatea celor care intra in club. Si cam atat. Cu asta am ramas. Si cu dramele oamenilor care au fost acolo, care au avut oameni acolo.

Ce s-a mai schimbat in astia 2 ani? Sistemul de sanatate nu a primit niciun tub de oxigen. Suntem tot acolo. Ne rugam sa nu ne imbolnavim. Ne rugam sa nu vina un cutremur mare. Ne facem cruci si speram sa nu fim chiar noi aia care o sa treaca prin asta. Am fost furiosi, am fost indignati, am fost scarbiti, am fost frustrati, am trecut prin toate. Problema este ca am devenit imuni la toate. Ne-am calit in modul ala cel mai rau. Deja stim la ce sa ne asteptam. Deja stim ca e rau, deja stim sa ne asteptam doar la rau. Deja stim ca nu o sa se schimbe nimic. NIMIC. Iar astia care chiar mai cred in schimbare sunt din ce in ce mai putini. Insa speranta nu cred ca e pierduta. Oamenii aia nu au murit degeaba acolo. Nici la Colectiv si nici la Revolutie. Teo… te am in lista de Facebook si inca mai astept sa pui ceva pe wall….Si asa cum ai zis o sa facem. “Viata de obliga. Nu renunta nici in ruptul capului!”


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *