BLOGU LU' OTRAVĂ

Sunday

19

January 2020

1

COMMENTS

“Vazuta “din drona” orice drama capata accente comice.” Interviu cu Alexandru Papadopol

Written by , Posted in Teatru

Este unul dintre cei mai buni actori de comedie pe care ii are Romania, a jucat in peste 30 de filme, este actor al teatrului Odeon, a jucat in 6 seriale TV si urmeaza inca unul pe care abia il astept, are o scoala de actorie impreuna cu Dragos Bucur si Dorian Boguta, este un om modest, de bun simt si peste toate aste are o tona de talent. Este o bucurie sa stau de vorba la “Romania mea” cu Alexandru Papadopol. Ceea ce va doresc si dumneavostra.

“In actorie dai toata viata examene si nu stii ce rol ti se potriveste mai bine. Trebuie sa incerci. Si daca e sa te faci de ras, mai nasol e ca se intampla in public. E riscul meseriei.” Sunt cuvintele tale intr-un interviu. Cum te-ai indragostit de teatru?

Dragostea mea pentru teatru s a instalat treptat,nu a fost un “coup de foudre”… Cand aveam vreo 18 ani am ajuns in Teatrul Studentesc Podul, condus de Catalin Naum. Venisem acolo adus de niste buni prieteni care imi facusera cunostinta cu ceva actrite in devenire. Eram student la drept si stiam ca actorii nu o duc prea bine cu banii,asa ca am ramas doar de dragul unei fete care imi placea pe atunci… Dar cum toata lumea dadea la facultatea de teatru,am fost rugat sa zic si eu o poezie,un monolog…si m-am trezit spunand destul de bine, cu credinta,cu dictie si cu vocea destul de clara… Am dat si eu examen si am picat la ultima proba. Concurenta era cumplita… inca erau putine locuri si foarte, foarte multi candidati. Asta mi-a dat curaj si increderea in mine incepuse sa creasca. Nu as mai vrea sa lungesc povestea. Pe scurt: am ajuns in Pod, am dat examen, am picat si apoi am mai dat de inca trei ori si cand am intrat la facultate,am intrat primul, la clasa lui Dem Radulescu. Am “darul” de a pastra diverse amintiri. Am dat recent peste un maldar de caiete studentesti vechi si am constatat ca sunt “caietele de repertoriu”, cum se numeau atunci. Cred ca invatasem cateva zeci de poezii si monoloage,fabule si cantece si cantecele:)

Se spune ca intalnirile din viata cu diversi oameni ne marcheaza pentru totdeauna. Care au fost cele mai importante intalniri pe care le-ai avut pana acum?

Dificil….Stiu ca ,ori de cate ori, aud sau vad un mare actor care da un interviu, el se refera la influenta pe care au avut-o asupra-i doua “categorii” de oameni: regizorii cu care a lucrat si partenerii de scena pe care i a avut. E evident ca am avut profesori foarte buni si titrati, si anume, pe Dem Radulescu si George Ivascu, asistentul lui. Inca din facultate am facut filme cu Cristi Puiu si, mai apoi cu Cristian Mungiu. Am lucrat(spre norocul meu), facand roluri principale in lungmetrajele sau serialele lor, cu mai multi regizori de film reprezentativi pentru noul val (sau noul val al noului val:): Paul Negoescu,Iulia Rugina Daniel Sandu.. De asemenea,un loc foarte important in formarea mea ca actor de film il are Andrei Cohn. Dupa parerea mea este un mare regizor. Inspirat, atent si eficient.

In teatru am fost la fel de norocos.Am invatat mult de la Alexandru Dabija, cu care am colaborat la mai multe proiecte importante realizate la Teatrul Odeon.

Esti unul dintre cei mai buni actori de comedie din Romania. Daca nu cel mai bun…adica imi vine sa rad doar cand gesticulezi sau arunci o privire in “Doua lozuri”. Iti place mai mult sa joci comedie? Te simti mai bine in roluri de genul asta?

Hmmmm…Iti multumesc. Mai stiu si alti actori pe care eu ii consider excelenti comedianti….Un mare regizor spunea ca prefera sa faca drama, pentru ca lumea nu trebuie sa reactioneze imediat, “la moment” si reactiile emotionale mai pot intarzia, se pot asterne… La comedie, fie ca joci intr-un film sau, mai ales, daca joci intr-un spectacol de teatru si spectatorii nu reactioneaza imediat, poti considera ca ai ratat cu succes rolul. Comedia e mai grea, dar satisfactia actoriceasca, schimbul de energie cu spectatorii se produce instantaneu. Pe de alta parte, e clar ca nu oricine poate face comedie de buna calitate, indiferent de cat de bine ar stapani mecanismele comice. Cred ca, de fapt, capacitatea de-a se expune a unui actor, se poate verifica intr-o comedie bine scrisa si pusa in scena

Marin Moraru spunea intr-un interviu: “Un actor isi doreste sa joace pana in ultimul moment al vietii lui. Da, vrea asta pentru ca asta este scopul vietii lui. Beligan a spus ca vrea sa moara pe scena. E logic, ganditi-va, daca as croseta foarte frumos, as dori sa crosetez pana cand imi cade croseta din mana.” Ce isi doreste un acror?

Pai…eu pot spune ca as fi extrem de multumit sa ies la pensie de la Teatrul Odeon, adica sa joc cat mai mult in locul asta minunat, si sa fac cate un rol principal pe an la regizori romani buni. Apoi…sa nu uit ca de la anu’ voi avea doctoratul incheiat cu bine (sper:) , deci poate voi avea ocazia sa si predau ceva timp la UNATC. Vedem..:)

Joci in Soldatul de ciocolată in regia lui Andrei Serban la Odeon. Cum e sa ai sansa sa joci sub bagheta lui?

Andrei Serban a facut un spectacol de mare succes la Teatrul Odeon, care se numeste “Soldatul de ciocolata”. Eu joc chiar soldatul, capitanul Bluntschli, “elvetianul de ciocolata”. Lucrul cu acest mare regizor a fost intens si precis. E un nume important, un regizor faimos, cu care orice actor ar fi bine sa se intalneasca la un moment dat.

Ovidiu din Marfa si banii ma face sa rad si acum daca revad filmul. Cum a fost pentru tine filmul lui Puiu la vreme aia?

Pai, cred ca intram in anul doi de facultate cand am inceput sa filmam ” Marfa si Banii”… Am repetat in jur de o luna cu o camera VHS, am vazut multe filme de arta recomandate de Cristi Puiu, dar, peste toate astea, am invatat ceea ce se numeste “tonul just” in cinema. Cred ca filmul asta a schimbat din temelii fata cinemaului romanesc al anilor 90, tocmai pentru ca actorii vorbeau normal in situatia critica in care se aflau personajele pe care le jucau. Cristi Puiu a reusit sa imprime un maximum de eficienta emotionala cu ajutorul jocului nostru care nu continea exagerari,dar transmitea nuantele potrivite.

“Ii sfatuiesc pe cei care se plang de job-urile pe care le au sa inchida ochii si sa-si dea seama pana la ce varsta se vad facand meseria aia.. sa lupte pentru crezul lor.” Sunt vorbele lui Marius Manole intr-un interviu pe blog. Aud tot mai des oameni care se plang ca nu fac ceea ce isi doresc, ceea ce le place, ceea ce vor. Esti unul dintre oamenii care fac ce isi doresc, isi castiga existenta fix din ceea ce le face placere. Cum ajungi sa faci asta? Ce sfat poti da oamenilor care se gandesc cu groaza cand se dau jos din pat si trebuie sa ajunga la job?

Da…stiu. E un lucru trist ca oamenii isi irosesc talentele facand lucruri in care nu cred, dar este si mai trist ca isi dau seama de asta pe la 40 de ani cand e aproape imposibil sa mai schimbe ceva. Apar ratele, copiii, capacitatea limitata de concentrare, neincrederea si multe altele. Din pacate, insa, statistic vorbind, aproape 50% dintre absolventii de actorie nu vor face vreodata meseria asta si se reprofileaza. Alte drame, alte neimpliniri. Foarte putini pot trai decent din meseria lor si mult mai putini fac ceea ce au visat. Asta e adevarul!! Din pacate…. In conditiile astea nu poti decat sa citezi un mare profesor si actor (care a murit acum cativa ani) care spunea ca ” in actorie, norocul joaca un rol nepermis de mare”…Foarte adevarat.

Iubirea adevarata vine chiar in liniste si e ca… o mangaiere de mama.” Sunt vorbele lui Andi Vasluianu intr-un interviu pe blog. La tine cum a venit iubirea?

Pe neasteptate:).. O replica dintr-o piesa austriaca care era cam asa:” linistea se naste din nimic!!”

Impreuna cu Dragos Bucur si Dorian Boguta aveti Actorie de Film – o scoala privata de actorie, prima specializata in actorie de film. Cum merge?

Actoriedefilm.ro este o scoala puternica,tocmai de aceea a dat nastere si casei de productie cu acelasi nume. Merge foarte bine si…acum realizez ca totul a inceput in 2010.Deja suntem de 10 ani pe piata. Au trecut pe la noi sute de cursanti (actori profesionisti sau neprofesionisti) care au jucat, impreuna cu noi, sau nu, in vreo 15 scurtmetraje si 3 lungmetraje de mare succes. Aici ma refer la cele doua “Love Building” , in regia Iuliei Rugina si la ” Doua Lozuri” , binecunoscuta comedie cu succes de festival si public.

“Fericirea este talentul de a nu complica lucrurile.” Sunt vorbele Liei Bugnar. Pentru tine ce reprezinta fericirea?

Fericirea este o stare de exceptie…totusi. Cred ca bucuriile mele cotidiene nu pot fi incadrate intre granitele fericirilor mele simtite. E complicat…si cred ca, da, pot recunoaste momentele in care am fost sau sunt fericit..

Ai facut un rol foarte bun in Occident, apoi Acasa la tata, apoi, cele 2 Love Building, apoi in Arest si in cel mai nou film regizat de Negoescu, Povestea unui pierde vara. In ce mai joci in film in urmatoarea perioada?

Da…spre norocul meu, am reusit sa joc si in ultimii ani in filme bune si sa lucrez cu regizori care sa imi descopere si redescopere putinta de a ma transforma si de a asuma alte moduri de gandire. De curand am jucat in doua lungmetraje,f acand doua roluri principale care proveneau din zone actoricesti si scenaristice total diferite. Ma refer aici la “Arest” si “ Povestea unui pierde-vara”. Apoi m-as referi si la teatru,unde am jucat la regizori cu care am colaborat minunat si am avut multe reprezentatii cu spectacolele in care joc.

Nu ti se pare ca ne vaicarim prea mult? Ca toti traim tot felul de “drame”? Ca ne vaitam de diverse lucruri minuscule? Crezi ca unii dintre noi au mai multa nevoie de atentie?

Cred ca dramele fiecarui om reprezinta o chestiune capitala in relatie cu el insusi si propriile frici si temeri. Nici un motiv si nici o drama nu trebuie subestimate, pentru simplul fapt ca tin de sentimente, simtiri si subiectivism. In filmul “ Occident” al lui Cristian Mungiu se vorbeste despre micile incoveniente ale vietii care par amuzante doar cand li se intampla altora. Baiatul ala (Lucian) pe care eu il jucam, trecea printr-o despartire. Banal pentru unii, subiect foarte important, insa, pentru el. Vazuta “din drona” orice drama capata accente comice.

Ne pierdem in detalii si de multe ori uitam esenta. Care sunt lucrurile care conteaza cu adevarat in viata?

O vorba inteleapta (cred ca orientala..la moda acum 🙂 spune ca e bine sa pui intr-un recipient intai pietrele si apoi nisipul care se scurge printre pietre. Daca ajunge nisipul primul, nu mai au loc pietrele:)… Cica si in viata trebuie sa pui mai intai lucrurile importante (pietrele) si apoi celelalte (adica nisipul). Ce e important.. Cred ca cine are copii e binecuvantat. Cred ca pana la urma copilul e cel mai important “element “din viata unui om. In rest…cam toate se banalizeaza dupa ce ajungi la ele. Tin minte ca vorbea odata un milionar la TV despre cat de fericit era cand a facut primii bani. Apoi a spus ca deja e milionar de cativa ani si s-a obisnuit. Nu i se mai parea cool, dar nici nu putea sa renunte la afaceri.

As vrea sa imi povestesti un pic despre nebunia care era prin tara cand mergeati in caravana cu telenovelele de pe Acasa TV? Stiu ca era haos la fiecare deplasare. Iti mai amitesti vreo intamplare hazlie de atunci?

Mda…erau mii de oameni care voiau sa faca o poza sau sa primeasca un autograf de la noi… A fost acum 15 ani. Mult… Altfel arata tara, altele erau cerintele spectatorilor pe atunci. In toate deplasarile alea eram paziti de jandarmi:) Pot spune ca am trait-o si pe asta. Acum ma intalnesc cu fete de 20-30 de ani pe strada care imi spun ca atunci cand erau mici sau erau adolescente, aveau albume cu mine. Pe atunci taiau pozele din reviste si le lipeau in albume. Sincer…e putin bizar… Le invit politicos la teatru si imi vad de drum si de batranetile mele:))))

La Odeon joci in Delirium, Fugarii, Svejk, Trei generatii, Viza de clown, LIniste! Sarut! Actiune! Stiu ca luna asta are loc premiera Persona. Cum e spectacolul?

Da…perfect adevarat. Ar mai fi de trecut pe lista bine documentata “Titanic vals” , o comedie minunata in regia lui Alexandru Dabija si “ Soldatul de ciocolata” al lui Andrei Serban. ”Persona” e un spectacol foarte modern. Acum cand scriu randurile astea, il voi fi jucat de cateva ori bune. Scenariul lui Bergman e foarte “ cifrat”, dar cred ca regizorul Radu Nica l- a pus in scena foarte pe intelesul spectatorilor. Salile sunt pline si asta e bucuria oricarui actor, mai ales cand joaca intr-un spectacol al carui scenariu e celebru si plin de semnificatii.

Acum, insa, se pare ca voi juca la Teatrul Odeon intr-un spectacol care va avea premiera in aprilie. Azi am avut prima lectura. Daca lucrurile raman asa…te invit!!! E foarte frumoasa piesa. Foarte emotionanta si actuala!!

HBO Europe pregateste o nouă productie, Bani negri (pentru zile albe), un serial scris si regizat de Daniel Sandu si produs de Mobra Films, cu tine si cu Cristian Bota in rolurile principale. Cum a fost experienta de a juca intr-o productie HBO?

Deocamdata nu pot da prea multe detalii despre Tuff Money, dar pot spune ca m-am simtit extraordinar la filmari, ca scenariul este unul dintre cele mai bune pe care le-am citit, ca are o superimagine si mi-a facut mare placere sa lucrez cu Daniel Sandu. Cam atat…Ne vedem la lansare. O sa fie tare frumos.


1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.