10 spectacole pe care trebuie sa le vedeti la Maratonul Teatrului Independent
Written by Otrava, Posted in Teatru
Ce facem in Bucuresti? Pe unde mai iesim? Pentru cei care isi pun intrebarile astea am cateva recomandari. In perioada 30 septembrie – 8 octombrie are loc a saptea editie a Maratonului Teatrului Independent. Asa ca postarea de astazi este o recomandare de spectacole.
Misiunea Bucharest Fringe este de a prezenta publicului bucurestean cele mai valoroase si originale creatii independente ale ultimei stagiuni, de a coagula institutiile si grupurile de artisti independenti si de a promova spatiile de spectacol ale acestora.
Spectacolele pot sa fie vazute la Apollo 111 (Str. Actor Ion Brezoianu 23-25), Unteatru (Strada Sfinții Apostoli 44), Godot Cafe-Teatru (Strada Blănari 14), Green Hours Teatrul Luni (Calea Victoriei 120), Teatrul de Artă București (Strada Sfântul Ștefan 21), Sala Octavian Cotescu Palatul Copiilor (Bulevardul Tineretului 8-10), Muzeul National de Artă Contemporană (Palatul Parlamentului, Str. Izvor nr. 2 – 4), Linotip (Strada Actor Ion Brezoianu 24), Teatrul Arte dell’Anima (Str. Fainari Nr. 17D) si Centrul de Teatru Educational Replika (Strada Lânăriei 93). Mai multe detalii gasiti pe bfringe.ro.
“CALUL ALB”, subintitulat „Scurtă istorie a urii (2016-1944)”, este realizat de Ioana Păun, după un text de Smaranda Nicolau și o investigație jurnalistică de Laura Ștefănuț. Spectacolul este un one-woman show susținut de Ilinca Manolache, cu inserții de muzică live compusă de Diana Miron, pe o scenă în mijlocul căreia tronează un acvariu cu pești vii.
În 2016, o jurnalistă TV plină de zel și dornică de afirmare investighează un proces istoric: condamnarea torționarului Ioan Ficior. Cu 60 de ani înainte, Ioan Ficior, un tânăr comunist zelos, conduce lagărul de muncă Periprava unde 100 de oameni vor muri din cauza tratamentelor inumane aplicate. Se spune că primea prizonierii pe un cal alb și îi teroriza sărind cu calul peste ei. Cu alți 20 de ani înainte, în anii ‘40, un foarte tânăr baron ungur omoară un țăran român în fața fratelui acestuia, Ioan Ficior.
“Te-ntoarce pe dos și cu capu-n jos, ca o centrifugă” Andra Matzal, Scena9
„CALUL ALB” nu este pur și simplu un alt spectacol cu subiect politic, în direcția la modă acum a teatrului ce abordează subiecte societale și sociale; dimensiunea documentară nu se limitează doar la fapte, ci se deschide spre chestiuni mai generale ale conștiinței umane și ale umanului precum ura, manipularea, prefabicarea istoriei sau perspectivismul. “CALUL ALB” este un efort de a privi lucid trecutul nostru recent și de a diseca mecanismele radicalizării. Cine sunt Arhitecții Moralității și cum modelează conștiința contemporană?
“PULVERIZARE de Alexandra Badea este unul dintre cele mai puternice texte scrise de un autor român în ultima decadă. Pus în scenă deja de nenumărate ori în instituții culturale de prestigiu din Franța, Germania sau Elveția, dar și câștigător al unor premii importante, el se află la prima montare în România.
“Nu poate fi vorba de fericire într-o lume în care în permanență trebuie să „tinzi spre excelență”.”
Nu poate fi vorba de fericire într-o lume în care în permanență trebuie să „tinzi spre excelență”. Despre imposibilitatea fericirii și necesitatea iminentă a uitării ne vorbesc, de foarte multe ori cu un umor acid, cele patru personaje: doi bărbați și două femei. Cei patru sunt incapabili să relaționeze în mod real. Sunt oameni care trăiesc în level-uri diverse ale unui joc inuman, pe paliere sociale disparate, dar totuși legate printr-un fin cordon ombilical – umanitatea lor. Trăiesc aparent în efigie, luptând încă înăuntrul lor pentru dreptul suprem de a fi auziți: „Cânţi în mintea ta/ Alergi în mintea ta /Dansezi în mintea ta/ Aluneci în mintea ta/ Înoţi în mintea ta”. Asistăm la dezintegrarea unor potențiali oameni, la implozia lor și, metaforic vorbind, la transformarea din stele în găuri negre.
Spectacolul propune un univers expozitiv, un catwalk pe care acești pseudo-eroi epuizați își defilează reprizele de trăit (compuse din multă cruzime, rușine, umilință și presiune). Publicul este martor direct al unei sublimări de-o intimitate sfâșietoare. Atmosfera este una susținută de proiecții și ilustrație muzicală, la fel care în marile show-uri de modă. Civilizația spectacolului este creditată la maximum. Bineînțeles, toate acestea sunt doar curse pentru fragilele carcase ale celor patru: „Corpuri îngheţate într-o mişcare repetitivă, mecanică, automată”.” Andrei Măjeri – regizorul spectacolului
Scenografie: Alexandra Panaite – Mișcare scenică: Flavia Giurgiu – Video: Eranio Petruska
Cu: Smaranda Caragea, Ada Galeș, Alex Bogdan, Nicholas Cațianis – Ilustrație: Bogdan Pop
Frig de Lars Noren in regia lui Alexandru Bogdan – traducerea: Carmen Vioreanu cu Liviu Pintileasa, Ionuț Grama, Silviu Debu, Andrei Seușan.
„Frig” pus în scenă de Alexandru Bogdan la Unteatru este încă un spectacol care ne trebuie. Ne trebuie așa cum ne trebuie ideea unui popor omogen și „laptele standard suedez”. Așa cum ne trebuie un exces, o violență, o cuvânt obscen spus la timpul lui – ca să ne trezească la realitate; să ne asigure de potențial și de un prag al omenirii și al teatrului, cu stilistica lui, cu limbajul lui licențios și de paradă, cu aducerea pe scenă a tuturor ticăloșiilor. Însă de adevăr nu scapă nimeni înlocuind carnea cu păpuși de paie, dar păstrând puterea loviturii și violența ei. Omul, degradarea și carnea sunt la fel de vii oricând.” Simona Noapteș – yorick.ro
M.I.S.A.PĂRUT pleacă de la scandalul mediatic legat de Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut și relația ei cu justiția din România. Din povestea extrem de complexă din jurul MISA, creatorii M.I.S.A.PĂRUT au ales să vorbească în principal despre aspectele cele mai personale, despre modul în care au fost afectate de scandal persoanele care practică yoga la școala MISA, în special o tânără femeie care a fost internată cu forța la psihiatrie din cauza asocierii ei cu gruparea yoghină. În final, în loc de concluzii, rămân întrebări: ce este normal? Cât de periculoasă e o presă în căutare de scandal cu orice preț? Ce moștenire în atitudine și gândire ne-a rămas de la regimul comunist? Cât de mult preț punem pe libertatea individuală versus tradiție? Ce se întâmplă când morala e confundată cu legea?
„Exerciții de democrație. Investigarea istoriei recente” este un proiect cultural al platformei Reactor Social, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și de Consiliul Județean Cluj.
Autor- Alexa Băcanu – Regia- Dragoș Alexandru Mușoiu – Scenografia- Anda Pop – Muzica- Danaga – Foto- Cătălin Grigoriu
Distribuția- Cătălin Filip, Raluca Mara, Oana Mardare, Bogdan Bob Rădulescu
“De ce fierbe copilul în mămăligă” de Aglaja Veteranyi – One Woman Show cu Edith Alibec.
Cu o mamă care atârnă de păr și un tată care este clovn, Aglaja are o singură dorință: să devină la fel de faimoasă ca Sophia Loren când se face mare. Dar familia trăiește mereu pe drumuri după ce a fugit din România pentru a dobândi faimă și lux în Vest. O să se dovedească ambițiile familiei doar niște simple iluzii?
Un spectacol nomad care poate fi jucat în limba română, germană sau engleză și care a avut premiera în Munich, Germania. A fost prezentat ulterior, printre alte locații, și la renumitul Cabaret Voltaire în Zürich. Toamna aceasta urmează o reprezentație în Londra, iar pe 1 noiembrie va fi jucat în cadrul festivalului United Solo din New York.
“Pena” este un spectacol despre cum plonjezi cu ochii închiși în forme construite de o societate patriarhală. Și despre cum îi deschizi. Două femei, două actrițe, personifică șase situații în care se găsesc femeile în societatea modernă. Piesa prezintă paradoxul dintre societatea aparent progresistă și condiția femeii, care este în continuare subordonată protectoratului masculin. Cele șase povești au fost construite pe situații luate din realitatea românească: femeia ultra-ortodoxă față în față cu păcatul; femeia masculinizată în luptă cu propria identitate; tânăra abuzată de tată; tânăra fără acces la educația sexuală, forțată să avorteze; femeia bătută de soț; tânăra agresată din cauza orientării sexuale.
Numele autorului: un text de Adina Lazăr, adaptat după Ruth Smythers și Ștefan Mako
Traducătorul: Adina Lazăr (traducere fragment din Instruction and Advice for the Young Bride) – Distribuţia: Oana Serena Secară, Andreea Șovan – Regia artistică: Adina Lazăr – Decorul: Adina Lazăr – Costumele: Adina Lazăr – Sunet și proiecții – Cristian Pascariu – Coregrafie lupte scenice – Raluca Uzunov – Intro muzical – Matteo Islandezu
Tattoo artist – Matei Păcurar – by Create.Act.Enjoy- Cluj
Molly Sweeney. Molly este o femeie dintr-un mic orășel irlandez, oarbă aproape total de la vârsta de un an. Trăiește simplu și se bucură de fiecare clipă de viață. Universul ei este compus din slujba pe care o îndrăgește, proaspătul soț pe care îl iubește, pe Frank și amintirile de pe când era mică iar părinții ei trăiau, mai ales tata pe care îl idoliza. Și în acest mic univers, fără prea multe turbulențe, Molly se duce, de dragul lui Frank, să mai facă un alt control, la Domnul Rice, medicul din regiune. Molly era oarbă și fericită. Iar Domnul Rice crede că îi poate reda vederea… un nou început, o nouă viață, culori, lumină! Un nou univers! Aceasta este promisiunea! Și până la urmă, dacă operația nu ar reuși… ce ar avea Molly de pierdut?! Nimic.
cu: Mihaela Trofimov , Constantin Cojocaru, Liviu Pintileasa – Sânziana Stoican (Regizor), Valentin Vârlan (Scenograf)
O spovedanie. Doi frați se întâlnesc întâmplător într-un bar din centrul capitalei. Fiecare dintre cei doi se află acolo pentru a rezolva aceeași problemă – moștenirea tatălui (aflat încă în viață). Cel mic își dă întâlnire cu directorul spitalului unde este internat tatăl său. Cel mare, vădit preocupat de starea critică a bătrânului, vine să discute cu un preot. În același timp și în același loc.
Scenariu: adaptare de Emanuel Pârvu după ,,Aniversarea’’, un film de Dan Chișu (în cinematografe din 2017) – Regie: Emanuel Pârvu – Cu: Adrian Titieni, George Ivașcu, Alexandru Papadopol, Emanuel Pârvu și Constantin Cojocaru (voce)
Babel este un spectacol de dans contemporan despre iluzia stabilitatii. Despre omul contemporan si orasul ca o jungla, in care fiecare organism incearca sa supravietuiasca asa cum poate. Gandurile noastre sunt o multitudine de proiectii asupra realitatii si a lucrurilor care ar trebui sa se alinieze la o normalitate in care sa ne traim vietile. Dar ce se intampla intr-o societate cand predomina dezinteresul sau cand scopul principal este dus catre aspiratii personale materiale? Atunci apare dezechilibrul, iar noi ne impiedicam zilnic de situatii reale: cozi interminabile, spitale, birocratii, santiere, farmacii, mentalitati, forme de comunicare, iesit din fire si scapari de sub control. Totusi prin toate acestea se scurge mereu speranta, care il face pe om sa mearga mai departe, sa gaseasca mereu balansul, sa danseze.
Concept și coregrafie: Arcadie Rusu – Performeri: Ioana Marchidan, Teodora Velescu, Diana Spiridon, Alex Călin, Alin State, Arcadie Rusu – Muzică: Alexandru Suciu – Scenografie & Light Design: Hermina Stănciulescu.
90. Cinci actrițe și actori preocupați de teatru politic și istorie recentă (Alexandru Fifea, Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban) împreună cu regizorul David Schwartz, își propun să investigheze și să reevalueze perioada post-socialistă, pornind de la amintiri personale și istorii de familie.
Spectacolul ’90 este rezultatul unui demers de rememorare și teatralizare a multiplelor experiențe și întâmplări de familie, pendulând între implicare emoțională și distanțare critică. Prin intermediul a cinci povești de familie, urmărim reconfigurarea radicală a societății românești – de la rescrierea în cheie anticomunistă a biografiilor elitei intelectuale și academice la privatizarea locuințelor; de la mirajul și dezamăgirea aventurilor antreprenoriale, la degradarea vieții muncitorilor și angajaților la stat.
De / cu: Alexandru Fifea, Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban – Scenografia: Irina Gâdiuță – Coregrafia: Paul Dunca – Regia și dramaturgia: David Schwartz.
BONUS: Despre spectacolul asta am mai scris si trebuie NEAPARAT, dar NEAPARAT sa il vedeti: “O intervenție” cu Ana Ularu, Lucian Iftime in regia lui Radu Iacoban.
Din cate vad in recenzii se pare ca vor fi niste piese grele si cu mare impact! Facem tot posibilul sa le vedem!