BLOGU LU' OTRAVĂ

Monday

24

August 2020

0

COMMENTS

7 locuri de vazut si fotografiat in Bucuresti

Written by , Posted in Bucurestiul meu

Pentru ca este vara, stam mai mult pe afara si pentru ca cel mai bine Bucurestiul se viziteaza la pas pentru ca aceasta este singura metoda prin care poti descoperi comori urbane minunate, precum acest pasaj special, va invit la o plimbare prin oras. O plimbare prin unele dintre cele mai frumoase locuri ale orasului. Si pentru ca absolut toate locurile sunt instagramabile…va invit la plimbare alaturi de LG Velvet – un telefon care face niste poze foarte tari, are un design unic si elegant si parca a fost facut ca sa fie atins – carcasa este din sticla, nu se sparge usor si are un finish mat, care te face sa nu vrei sa-l mai lasi din mana 🙂 Ne-a ajutat mult sa facem niste poze cool. O sa vedeti asta mai jos.

Camera frontala, camera de selfie, de pe LG Velvet are 16 mpx, iar in spate utilizatorul va gasi o camera foto tripla de: 48 mpx + 8 mpx (ultra-wide) + 5 mpx (bokeh). De asemenea, smartphone-ul are blit LED si poate filma 4K la 30 FPS. Asa ca o sa puteti face linistiti fotografii pe noapte sau puteti face clipuri foarte cool. De asemenea trebuie sa amintesc de 2 lucruri care mi-au placut tare la el: in cazul în care vrei sa inregistrezi o voce peste un negativ poti apela la functia ASMR. Captura se face in audio 24 bit si ASMR (Autonomous sensory meridian response) si se pot surprinde pana si cele mai mici zgomote, cu o claritate excepționala a sunetului. De asemenea imi place si functia Bokeh Audio. Ce face functia asta? Identifica vocile de pe un fundal zgomotos si ofera control total asupra celor care vor sa faca un vlog, ca tot e la moda acum. Functia AI de recunoadtere a zgomotului se va concentra doar pe vocea celui care filmeaza. Mi se pare super tare si mega utila treaba asta…unde mai pui ca te poti bucura de experienta unui sunet stereo datorita modului 3D Engine sound. Acum sa revenim la locurile nostre frumoase si la fotografiile facute de LG Velvet.

Biserica Stavropoleos

Orice turist care ajunge pe centrul vechi al Bucurestiului este extrem de incantat daca ajunge aici. Biserica mănăstirii Stavropoleos are aproape 300 de ani de existenţă, de o frumuseţe unică, este o construcţie deosebită în stil post-brâncovenesc, care cuprinde lapidariul, casa monahală, o valoroasă bibliotecă – cu icoane inestimabile, cărţi şi manuscrise – cele mai multe restaurate cu migală chiar în mănăstire, de mâinile monahiilor, muzeul, trapeza şi chiliile. Istoria bisericii începe în timpul celei de-a doua domnii în Ţara Românească a lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730), la 6 aprilie 1722, când arhimandritul Ioanichie, de la Mănstirea Gura (Epir), cumpără de la jupâneasa Despa locul pe care avea să-şi zideasca hanul şi biserica, peste drum de biserica Ghiormei Banul. Pe 9 iulie 1725, fata Logofătului Radu Greceanu, Maria, donează mănăstirii un loc pentru a fi construite o clopotniţă şi o pivniţă. Existenţa bisericii era susținută economic din veniturile de la han, o situație frecvent întâlnită în acele vremuri. Astfel Mănăstirile Colţea, Paraclisul Sfânta Ecaterina, Mănăstirea Mihai Vodă, Sfântul Spiridon, Biserica lui Ghiorma Banul – numită şi a Grecilor, Biserica Sărindar şi Biserica Zlătari au avut hanuri mari în Bucureşti. În august 1904, arhitectul Ion Mincu începe lucrările de restaurare – după planuri ce datau încă din anul 1897 – , iar după patru ani prezintă autorităţilor planurile pentru ridicarea, alături de biserică, a clădirii ce amintea de vechiul han dispărut şi care va servi drept muzeu. După moartea lui Ion Mincu lucrările sunt continuate de elevul său, arhitectul Al. Zagorit, iar restaurarea picturii a fost încredinţată preotului pictor V. Damian. Adresa: Strada Stavropoleos 4.

Fantana de la Universitate

Fantana de la Universitate este unul dintre cele mai emblematice locuri din Bucuresti. Fântâna Dunărea a fost construită în Piaţa Universităţii după cutremurul din 1977, odată cu blocul Dunărea, al cărui nume îl şi poartă. În ultimii 20 de ani, zona a căpătat o semnificaţie importantă pentru bucureşteni, aici având loc unele dintre cele mai important evenimente din istoria recentă: Revoluţia din 1989, mineriadele. De fiecare data cand trec pe acolo ma gandesc la Revolutie, la momentele in care lumea se strangea dupa meciurile de fotbal ale nationalei, dupa alergeri sau la proteste. Mi se pare unul dintre cele mai incarcate de istorie locuri din Bucuresti. Un simbol al luptei pentru democraţia din România impreună cu KM 0 este un simbol al libertăţii. Adresa: Piata 21 Decembrie 1989.

Pasajul Macca-Villacrosse

La începutul secolului XVIII, la intersecția străzilor Calea Victoriei și Strada Lipscani a existat Hanul Câmpineanu, cumpărat de frații francezi Petrache (traducător) și Dr. Ioan Serafim (medic). Amândoi s-au stabilit la București. În 1843 arhitectul Xavier Villacrosse a fost numit arhitect șef al orașului București, care s-a însurat cu una dintre fiicelele lui Petrache, moștenitoarea hanului. Pasajul Macca-Villacrosse este considerat monument istoric, are forma de potcoava alungita si este acoperit cu sticla de culoare galbuie, precum marile pasaje din Europa, pentru a-i da un iz de intimitate.

Tunelul a fost proiectat de arhitectul Felix Xenopol in 1891 si denumit dupa Xavier Villacrose, principalul arhitect al capitalei in acea perioada si proprietarul hanului care exista aici inaintea constructiei pasajului. Xavier a primit cadou de nunta aceasta cladire de la tatal sotiei sale, Polixenia. Cel de al doilea pasajul Macca după numele lui Mihalache Macca, cumnatul constructorului pasajului. Pasajul a avut rolul de a crea un drum printre cele mai aglomerate artere ale capitalei si a inconjurat singura cladire, din centrul sau, care nu a putut fi cumparata de primarie in timpul modernizarii. Astazi pasajul este cumoscut pentru atmosfera sa orientala, unde se poate fuma narghilea si bea cafea turceasca.

Gradina cu filme

Proiectul ,,Grădina cu Filme – Cinema & More” reprezintă o inițiativă creart ce își propune să aducă în prim plan perioadele semnificative ale evoluției cinematografice auditoriului său cinefil, proiectând pe același ecran povești nemuritoare menite să încânte, să uimească, dar și să-și educe publicul. Astfel, într-un cadru prietenos dar, în același timp, intim, cei care vor să descopere sau să revadă filme importante ale istoriei cinematografice se pot relaxa stând pe scaune de regizor, denumite sugestiv cu nume de actori și regizori. Spațiul, amenajat într-o manieră modernă și veselă, va deveni destinația perfectă pentru o seară liniștită alături de oameni dragi, în aer liber, reuniți de pasiunea pentru filmele preferate, atât clasice, cât și mai puțin conformiste specifice ecranizărilor îndrăznețe ale marilor regizori ai epocii noastre.

Grădina devine, pe rând, un cinematograf în aer liber dedicat tuturor cinefililor, o sală de concerte acustice, în care vor cânta întreaga vară unii dintre cei mai apreciați artiști ai momentului, un adevărat club de comedie prin spectacolele de improvizație și cele de stand-up comedy, iar, nu în ultimul rând, un teatru de vară care va prezenta întregul sezon producții cu abordări clasice sau moderne. Locul a devenit celebru datorita muralului realizat de baietii de la Sweet Damage Crew (Recis, Lost Optics, Pandelee, Cage) pe un perete de 16 metri inaltime. Cine inca nu a ajuns aici trebuie sa ajunga.

Casa Poporului – MNAC

Constructia Casei Poporului, cladire admirata si contestata in egala masura de romani, a inceput in 1984 si initial ar fi trebuit finalizata in numai 2 ani. Termenul a fost prelungit apoi pana in 1990, insa nici in prezent nu este finalizata. Numai 400 de incaperi si 2 sali de sedinte sunt finisate si folosite, dintr-un total de 1.100 de camere. Cladirea are 4 niveluri subterane si 2 adaposturi antiatomice, pentru ca Nicolae Ceausescu se temea de un razboi nuclear. Intr-un fel, aceasta grija era indreptatita, avand in vedere ca proiectul a inceput in timpul Razboiului Rece.

Inginerul Traian Popp, care a lucrat pe santier, confirma existenta unui tunel care face legatura intre subsolul Casei si metrou, undeva intre statiile Izvor si Politehnica. Clădirea a fost construită cu materiale aproape în întregime româneşti, printre care : 1.000.000 mc de marmură, 550.000 tone de ciment, 700.000 de tone de oţel, 2.000.000 de tone de nisip, 1.000 tone de bazalt, 900.000 mc esenţe de lemn, 3.500 tone de cristal, 200.000 de mc de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 mp de covoare, 3.500 mp de piele. Întreaga construcţie este rezultatul efortului a peste 100.000 de oameni, cu aproape 20.000 de muncitori ce lucrau în trei ture 24 de ore pe zi, în perioadele de apogeu. De asemenea, între anii 1984 – 1990, 12.000 de soldaţi au participat la construcţie.

Mie imi place cel mai tare la Muzeul National de Arta Contemporana. Asta pentru expozitiile care se intampla acolo si pentur terasa de unde se vede perfect Bucurestiul de sus. În ultimele două decenii, MNAC — Muzeul Național de Artă Contemporană din România s-a profilat ca o instituție vie, dedicată expunerii, cercetării și promovării artei contemporane românești. Înființat în 2001, muzeul a funcționat inițial în cadrul Kalinderu Medialab, înainte de a se muta în clădirea cu o puternică încărcătură simbolică a Casei Poporului, în incinta Palatulului Parlamentului, începând cu 2004. De atunci, muzeul urmărește să promoveze nume relevante ale artei contemporane românești și să prezinte, adesea pentru prima oară în România, artiști internaționali de renume, căutând să valorifice patrimoniul mobil printr-o abordare integratoare a culturii vizuale.

Pasajul Englez

Numit la început „Pasajul English”, clădirea este fosta casa Resch, construită de bijutierul Joseph Resch în 1855 și transformată ulterior în „Hotelul English”. Acesta face trecerea între strada Academiei și Calea Victoriei fiind paralel cu Pasajul Victoria, Pasajul Comedia și Pasajul Majestic. A fost construit după model occidental. Înalt și foarte îngust, cu parter și trei etaje, acesta avea acoperișul dintr-un schelet metalic acoperit cu sticla, două balcoane metalice închise tot cu sticla de-a lungul acestuia. Din cauza camerelor foarte mici hotelul nu mai era rentabil, concurența hotelurilor din zonă fiind destul de serioasă, acesta a fost transformat în bordel de lux, cu clienți celebrii ca Alexandru Paleologu sau Carol al II-lea.

Tot aici Panait Istrati a lucrat ca valet o perioadă de timp. În 1947 autoritățile comuniste închid bordelul și îl transformă în locuințe, destinație care există și în zilele noastre. Din păcate, ca mai toate clădirile din Centrul Vechi, cu mici excepții, acesta este lăsat în paragină, este neîngrijit, cu balcoanele metalice ruginite. Deși este declarat monument istoric, numeroasele litigii de proprietate împiedică renovarea, cosolidarea clădirii și redarea acesteia circuitului turistic. La parter mai sunt și astăzi magazine, mici ateliere, chiar și un bar. Locul a fost folosit ca sursă de inspirație lui Mateiu Caragiale pentru „Craii de Curtea-Veche” sau a fost folosit pentru filmări la „Cuibul de Viespi” sau „Dracula II”. Sursa:  http://merg.in/bucuresti/

Teatrul Odeon

În zona actuală a Teatrului Odeon se afla în sec. XVII proprietatea spătarului Dumitrache Ghica, primită ca zestre de la Maria Văcărescu. Prima atestare documentară a unei case boierești datează din anul 1768. În 1807 proprietatea a fost divizată prin moștenire, terenul revenind lui Costache banul. În anul 1813 Ioan Caragea a închiriat proprietatea Ghica pentru a instala Curtea domnească. Ulterior, Caragea a închiriat și casa Slătineanu folosită pentru divanul domnesc (aflată pe locul actualului imobil Capșa, inclusiv clădirea de pe Calea Victoriei 38). Statutul de Curte domnească a fost menținut până în anul 1825. Curtea domnească a lui Caragea cuprindea, după diferite descrieri, reședința – fosta casă Ghica – și anexele: grajduri în zona dinspre str. Academiei și către sud (pe actualul corp al hotelului Majestic). Casele Ghica au fost cumpărate în 1860 de Nicolae Lahovary, familia menținându-și proprietatea până la naționalizarea din 1948. Din inițiativa lui Emil Lahovary, arhitectul Grigore Cerchez a conceput un ansamblu arhitectural de anvergură: Teatrul Comedia situat pe latura dinspre str. Academiei, dar cu fațada orientată către Calea Victoriei, flancat de două corpuri laterale, către nord magazine și apartamente și către sud, Hotel Majestic. Teatrul a fost inaugurat pe 25 decembrie 1911 urmat de aripile laterale independente – Hotel Majestic și corpul nordic cu apartamente și magazine, configurând astfel cele două pasaje.

Teatrul a suferit unele transformări către jumătatea secolului, amplificarea sălii, înălțarea scenei și introducerea unor corpuri de legătură cu aripile laterale – anexe ale scenei – peste cele două pasaje. Bombardamentele din 1945 au afectat atât teatrul, cât și corpurile laterale, în special cel nordic care a fost parțial refăcut. Până în anii 60 ansamblul și-a păstrat integritatea fizică, însă cu schimbarea funcțiunilor. Fosta casă a fost transformată în librăria Cartea Rusă, iar Hotel Majestic a fost scos din funcțiune. În anii 70, într-o campanie de renovare a fostelor hoteluri, Hotel Majestic și-a recăpătat funcțiunea originară.

În anul 1974 Sala Comedia a Teatrului Național devine Sala Majestic a Teatrului Giulești, teatru care în anul 1990 își schimbă denumirea în Teatrul Odeon. În anii 80 a fost construit un imobil către Calea Victoriei, pe locul rămas gol prin demolări pe latura de nord și s-a amenajat alveola creată în fața teatrului. În anul 2002 clădirea Teatrului Odeon este renovată aproape în întregime. S-a refăcut podeaua scenei, scaunele din sală au fost schimbate, tencuiala pereților interiori a fost dată jos până la stucatură și refăcută. A fost reparat sistemul tehnic de glisare al tavanului. Au fost refăcute scările interioare și exterioare cu piatră din cariera Vratza (Bulgaria).

Ce trebuie sa mai stiti despre LG Velvet este faptul ca display-ul OLED al are diagonala de 6,8 inch, ofera rezolutie Full HD (1.080p) si scanner-ul de amprente este integrat in display, iar procesorul este Snapdragon 765G (7nm) octa-core. Sunt disponibile variante cu 6GB RAM și 128 GB de stocare, la care se adauga si microSD.

Este rezistent la apa si praf (IP68), are rating MIL-STD (United States Military Standard) și dimensiunile 167,1 x 74 x 7,85 mm, cantareste 180 de grame si are un acumulator de 4.300 mAh, care beneficiaza de tehnologie de incarcare wireless si incarcare rapida prin cablu. Va invit la plimbare si la fotografie 🙂


Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.