BLOGU LU' OTRAVĂ

Este un om vesel, un actor extrem de talentat, un familist convins, un profesionist desavarsit, un entertainer adevarat de la mama lui, un om mereu cu glumele la el si peste toate astea un baiat de un bun simt rar, modest langa care nu ai cum sa iti schimbi starea. Te face sa razi fara sa zica nimic, doar prin simpla prezenta. Am onoarea si placerea la “Romania mea” sa stau de vorba cu un actor minunat si cu cel mai amuzat prezentator TV din Romania, doamnelor si domnilor…Pavel Bartos.

Esti un om vesel, pozitiv, cu o energie senzationala. Care este secretul? Vrem si noi 🙂

Secretul este că fac meseria care îmi place, alături de oamenii care îmi plac și că am familia alături de mine, care mă susține în tot ceea ce fac. 

Tata imi spunea mereu sa fiu modest si sa respect pe toata lumea pentru ca de la fiecare om ai ce invata. Ce ai invatat cel mai de pret de la parintii tai?

Am învățat 2 lucruri: primul ar fi că nimic nu ți se cuvinte și că pentru orice trebuie să muncești și să demonstrezi că meriți acel lucru. Iar al doilea lucru pe care l-am învățat: nu face nimănui ceva ce ție nu ți-ar plăcea. 

Ai scos in 2019 primul tau film. Ne-am vazut la TIFF unde ai avut premiera. Cum a fost experienta asta noua pentru tine ca regizor?

A fost una plină de adrenalină, solicitantă, foarte creativă, dar și foarte responsabilă. A fost un challenge în adevăratul sens al cuvântului și îmi doresc să repet această experiență.

• 

“Cautarea este uneori mai importanta decat lucrurile pe care le gasim.” Tu cum ti-ai gasit drumul?

Pas cu pas, sunt adeptul lucrurilor constante. Cred în oameni constanți care își construiesc cariera cărămidă cu cărămidă. Nu cred în lucruri apărute peste noapte, la fel de ușor și dispar. Nu cred în heirupisme. De aceea, cred că cel mai important este să fii constant, să muncești și să crești ca atare. 

Ai o meserie in care nu ai cum sa ai pauze, trebuie sa iti faci treaba chiar daca ai o zi mai proasta, chiar daca ai o problema in familie. Cum ai reusit sa faci asta atat de bine?

Pentru că sunt un profesionist, am avut premieră la teatru și soția era în spital și năștea primul copil, eu mi-am jucat spectacolul și apoi am plecat la spital. Am filmat în ziua în care am aflat că mama mea a decedat, am terminat filmarea și apoi m-am dus. Așa este meseria noastră. Nu știu dacă este corect sau nu, dar așa s-a întâmplat. 

Viata nu sta-n zile si nici in nopti. Sta in intalnirile cu oameni si in amintirile pe care ti le faci. Care sunt intalnirile remarcabile din viata ta?

Așa este, ai dreptate, în primul rând stă în întâlniri majore profesionale și umane. Nu sunt multe, tocmai de aceea trebuie să le apreciezi pe cele pe care le ai. A mea carieră a început cu învățătoarea mea din clasele 1-4, doamna Victoria care a simțit ceva în mine și m-a ghidat, m-a făcut să cer mai mult de la mine. Nu am înțeles de ce atunci, dar mai târziu, am înțeles că a avut dreptate. Apoi dirigina mea din clasele 9 – 12, doamna Maria Grecu, unul dintre puținii oameni care au crezut că pot să fiu actor și chiar m-a încurajat în acest sens, a fost alături de mine constant. Apoi profesorii din facultate, Puiu, cel mai bun coleg al meu din facultate și o serie de oameni pe care aș vrea să-i amintesc: de la Victor Ioan Frunză, Dorina Lazăr, Rodica Mandache, Radu Afrim, Andrei Maria Tiberiu și, evident, cel care și-a pus cel mai mult amprenta asupra carierei mele, Alexandru Dabija.

Cum decurge o zi de filmare la emisiunile pe care le prezinti?

În primul rând, încerc să mă trezesc cât mai târziu, minimum ora 9.30, maximum ora 10.00, îmi iau micul dejun cu familia dacă este acasă, nu la școli, apoi mă documentez, îmi iau toate materialele pentru ziua de filmare: scenarii, etc. Apoi mă duc pe platou, mă pregătesc pentru marea repetiție pentru live care este cea mai importantă:  ne face să fim atât de buni sau să greșim mai puțin în live-uri și se termină când zic la finalul emisiunii ”Popor talentat, noapte bună, te-am pupat”. Pot spune că dacă este să aleg între emisiuni întregistrare și cele live, le prefer pe cele live.

Crezi in bucuria lucrurilor simple? Care sunt lucrurile simple care te fac fericit? 

E simplu să răspund! Aș aminti faptul că mă trezesc dimineața și îmi sare copilul în brațe sau duminica, când ne trezim, stăm în pijamale, facem clătite toată familia, sau atunci când plec în turneu și mă întâlnesc cu alți oameni sau am filmare. În general, am învățat să mi fie bine cam din orice. 

“Ii sfatuiesc pe cei care se plang de job-urile pe care le au sa inchida ochii si sa-si dea seama pana la ce varsta se vad facand meseria aia.. sa lupte pentru crezul lor.” Sunt vorbele lui Marius Manole intr-un interviu la mine pe blog. Tu ce ii sfatuiesti sa faca pe cei care nu isi gasesc calea?

Să își caute calea, să nu se dea bătuți până nu și-o găsesc și să aibă curaj. Dacă simt că la 40-50 ani nu este meseria pe care au vrut-o, să aibă curajul să facă ceea ce își doresc. Cred foarte mult în asta, să nu se dea bătuți pentru că dacă te trezești dimineața și după ce-ți bei cafeaua, nu te bucuri de ceea ce va urma, înseamnă că te-ai trezit degeaba. 

Iubirea adevarata vine chiar in liniste si e ca… o mangaiere de mama.” Sunt vorbele lui Andi Vasluianu intr-un interviu pe blog. La tine cum a venit iubirea?

Sunt diverse forme de iubire, de la iubirea de mamă, care a fost prima, iubirea tatălui, iubirea frățească și a culminat cu iubirea adolescentă. Fiecare dintre acestea au venit de la sine. Normal că cea mai importantă, care domină, este cea pe care o găsesc în familia mea, pentru copiii mei, dar toate acestea s-au întâmplat pentru că am fost norocos și că am realizat și am apreciat iubirea adevărată, cea a soției mele. Iubirea nu ți-o programezi, ea vine, e important să realizezi acest lucru pentru că marile tristeți vin din faptul că nu realizăm și că dăm cu piciorul șansei de a fi fericiți.  

Ai un loc preferat in Bucuresti? Care este acela si care este motivul?

Locul meu preferat din București este acasă, după acea este cel de la locul de muncă. Îmi place să mă plimb prin parcuri, atâtea câte sunt, dar mi place să mă plimb cu familia. Îmi plac clădirile vechi, din păcate din ce în ce mai puține. Îmi place să observ lumea pe stradă. Așa cum spuneam, am învățat să mă bucur ☺!

Se tot vorbeste de o superficialitate de care majoritatea dintre noi dam dovada in unele momente. Din ce vine treaba asta?

Din necunoștință de cauză, din ipocrizie, din fudulie, din superficialitate, din lipsă de educație și, cel mai trist, din cauza faptului că nu recunoaștem că avem nevoie de ajutor și nu cerem în acel moment.

Nu crezi ca in goana asta nebuna am uitat sa fim mai buni, mai umani, mai empatici. De ce am ajuns aici? Care sunt cauzele?

Cred că am răspuns în întrebarea anterioară. Din păcate, ar trebui să mergem mai mult pe principiul să trăiască capra vecinului și ne-ar fi și nouă mai bine, credeți-mă pe cuvânt. 

Ce nu te-a intrebat nimeni in niciun interviu si ai vrea ca lumea sa stie asta despre tine?

Nu știu dacă am vreo dorință de acest gen, aștept să fiu surprins. Habar nu am ☺! 

Te-am vazut in ultima vreme la Odeon in niste spectacole senzationale. Unde te pot vedea oamenii si la teatru?

Mă pot vedea la Teatrul Odeon în aceste spectacole senzaționale (apropo, mulțumesc pentru compliment): Liniște! Sărut. Acțiune!, Svejk, Slugă la doi stăpâni, Natură moartă cu nepot obez, Fugarii,Gaițele, Titanic Vals și altele ☺! 

Ce status ai pune in clipa de fata pe Facebook?

Bucurați-vă alături de cei dragi! 

"Romania mea" interviu interviu Pavel Bartos Pavel Bartos