BLOGU LU' OTRAVĂ

1988…eram un pustiulica care veneam impreuna cu mama de Craciun la Bucuresti pentru a petrece sarbatorile alaturi de tatal meu. In noaptea de 24 spre 25 mama aseza masa de craciun…o minunatie cu zeci de feluri de mancare.

Bradul era impodobit, eu eram nerabdator sa primesc cadourile si era o atmofera senzationala. Plina de caldura si de lumina. nu am mai trait senzatia aia niciodata. Dupa ce teminam de mancat tatal meu se aseza la pian si incepea sa cante.

Inevitabil fiecare seara de Craciun incepea cu piesa preferata a tatalui meu. piesa de care am ajuns sa ma indragostesc si pe care am ajuns sa o ascult aproape in fiecare zi. “La Boheme” – Charles Aznavour.

Tata era un iubitor al Frantei, al cantecelor frantuzesti, un pasionat de muzica lui Becaud, Chevalier, Montand, Brel, Piaf. insa mai presus de toti era Aznavour. De fiecare data cand aud undeva Aznavour imi aduc aminte de tata, imi aduc aminte de Paris, de Craciunul in familie, de imaginea colorata si frumoasa a familiei mele stransa langa brad care asculta muzica cantata la pian de tatal meu. Si aznavour pentru mine nu a ramas doar o amintire din copilarie.

Sunt pasionat de muzica lui, de viata lui, de tot. Povestea lui de viata este senzational. Un armean nascut in Paris care ajunge la un moment dat sa fie soferul lui Edith Piaf si de aici incepe totul. In 1947 pleaca alaturi de Edith Piaf intr-un mare turneu in Franta, iar mai tarziu o insoteste in America pentru o serie de spectacole in New York.

Traverseaza granita in Canada si se stabileste in Quebec unde sustine spectacole la Gold Pheasant impreuna cu Roche timp de 40 de saptamani, 11 spectacole pe saptamana cu peste 600 de persoane prezente la fiecare show. Omul este fabulos. In 1965, concerteaza pe Olympia timp de 12 saptamani, acompaniat de cunoscuta orchestra a lui Paul Mauriat..acum are 91 de ani…si vine in Romania.

Managementul artistului a indeplinit dorinta publicului roman si a aprobat mutarea concertului la Sala Palatului. Astfel, pe 28 Aprilie, Charles Aznavour va urca din nou, exact dupa 53 de ani, pe scena Salii Palatului din Bucuresti. Este important de retinut ca biletele isi pastreaza categoriile de pret.

Pana joi, 21 Aprilie, la fiecare punct de vanzare a biletelor, va exista schema cuprizand fiecare bilet relocat, cu sectorul corespunzator, rand si loc pe planul Salii Palatului. Mentionam faptul ca au fost respectate categoriile de pret ale biletelor in repartizarea sectoarelor, respectiv pozitionarea si distanta fata de scena a celor cinci categorii de bilete de la Romexpo.

In foaierul Salii Palatului vor exista atat informatii scrise, cat si un birou de informatii si personal specializat pentru a evita problemele privind realocarea concertului.

Aznavourian, armean și muzician! 

Este și va rămâne „For Me… Formidable” și nu numai pentru că se asculta în casă de când eram copil, la un magnetofon, cu lămpi,  Gintaras, cu benzi ciocolatii, care se lipeau cu scotch, fiind atât de fragile și mai ales greu de procurat, într-o piraterie, pe note, înainte de cea pe video! „Il faut savoir” a fost prima melodie franțuzească pe care o fredonam, cu maximă frenezie, crezând că versul „cacher ses larmes” e un singur cuvânt „cașeselar”, habar neavând că înseamnă să știi să nu plângi când îți este greu la vremea despărțirii. Ceva mai târziu am ajuns la „Isabelle”, la care nu sesizam nuanța senzuală, în prag de extaz! Abia după ceva timp aveam să-l descopăr și ca un strălucit actor. Am găsit un citat care m-a uns pe inimă:

„Cinematograful este o plăcere pentru mine. O dulce nebunie. Am renunțat la vacanțe pentru că adoram să filmez. Jucatul pe ecran devenea vacanța mea. Și acum, îmi mai iau câteva săptămâni sabatice, ca să fac filme de televiziune” („Moș Goriot” s-a turnat în România, în 2004, după ce ținuse niște concerte, de neuitat, în țara noastră, cu  4 decenii înainte,  la Sala Palatului).  Printre actorii lui preferați: Jean Gabin, Michèle Morgan, Gary Cooper, Bette Davis, Fred Astaire sau Ginger Rogers.

Titluri celebre, în care, a întruchipat personaje memorabile: „Un taxi pentru Tobruk”, „Toba de tinichea” și mai ales „Trageți în pianist” (1960), al lui Truffaut, prin care America l-a descoperit nu ca o voce, ci ca… instrumentist. În 2014 m-am dus să-l ascult la Roma. A ținut un spectacol splendid, fără pauză, de o eleganță impecabilă, el, eternul boem, fragil și de un șarm fără egal, o melodie în franceză, una în italiană, într-o succesiune pe care ți-ai fi dorit-o fără de sfârșit. N-am uitat că marea majoritate a cântecelor sale sunt compuse de el. Că e fascinat de benzile desenate ale lui Disney…

Că de la Jean Cocteau a învățat rigoarea de a scrie în fiecare zi, dis de dimineață. Un fel de gimnastică intelectuală, ideală. Ce șansă să îi fim contemporani și să-l putem asculta, din nou, la București, pe cel care a străbătut aproape un secol, care primea de la admiratori mai întâi mii de telegrame și care au ajuns acum ultra modernele e-mail-uri. Cel ce se socotește imigrant, deși s-a născut în Franța, armeanul călător, devenit cetățean al Universului șansonetei nemuritoare. Cum îl amuză să se definească: 100% francez, 100% armean, (chiar dacă mama lui a avut pașaport turcesc și tatăl era georgian, venit din Rusia, de dinainte de Revoluția din 1917).

De câteva zeci de ani, Charles Aznavour este elvețian în pașaport, căci, fiind cel mai bine plătit cântăreț din lume, a preferat să se stabilească într-o țară cu impozite mai blânde. Veniți să-l vedeți și să-l ascultați! Suntem privilegiații unei trăiri nesperate și irepetabile!   

Irina-Margareta Nistor

Va reamintim ca biletele pentru concertul lui Charles Aznavour pot fi achizitionate online de pe www.eventim.ro, www.bilete.ro, www.myticket.ro si www.salapalatului.ro, precum si la Casa de Bilete a Salii Palatului, magazinele din reteaua Eventim (Vodafone, Orange, DOMO, librariile Carturesti si Humanitas, hypermarket-ul Carrefour si benzinariile OMV si din reteua Bilete.ro (Oficiile Postale, magazinele InMedio si Germanos).

Va asteptam pe 28 Aprilie la Sala Palatului, incepand cu ora 20:00, la o intalnire istorica cu Charles Aznavour!

“Vă vorbesc de un timp
Pe care cei care n-au douăzeci de ani
Nu-l pot cunoaşte
Pe atunci, Montmartre
Îşi trimitea liliacul
Pînă sub geamul nostru
Camera prăpădită
care ne era cuib
Arăta ca dracu’
Dar acolo ne-am cunoscut:
Eu – muritor de foame,
Tu – pozînd goală.
Boemă, boemă,
Asta-nseamnă doar că eram fericiţi
Boemă, boemă
Mîncam numai o zi din două
Prin cafenelele din jur
Eram vreo cîţiva
Care vînam gloria
Cu mutrele jalnice
Şi cu stomacul gol
Ştiam că va veni
Şi cînd vreun bistro
Ne dădea o masă caldă
În schimbul unei pînze
Recitam versuri
În jurul sobei
Şi uitam de iarnă
Boemă, boemă,
Înseamnă doar: tu eşti frumoasă
Boemă, boemă
Şi toţi aveam, fireşte, geniu
Mi se-ntîmpla ades
Să petrec nopţi albe
În faţa şevaletului
Retuşînd un desen
Fie linia unui sîn
Fie conturul unei coapse
Şi-abia tîrziu, în zori
Ne aşezam, în fine,
Cu o cafea în faţă
Sfîrşiţi, dar încîntaţi
Fiindcă ne iubeam
Fiindcă iubeam viaţa
Boemă, boemă
Înseamnă doar: ai douăzeci de ani
Boemă, boemă
Trăiam din susurul timpului
Cînd acum, din întîmplare
Mai dau o raită
Pe la vechea adresă
Nu recunosc nimic:
Nici ziduri, nici străduţe
Care m-au văzut tînăr
Urc răbdător o scară
Şi caut atelierul
Dar nu mai e nimic
În noul său decor
Montmartre pare trist
Şi liliacu-i mort
Boemă, boemă
Eram tineri, eram nebuni
Boemă, boemă
Ce mai înseamnă asta azi?

(Traducere George Pruteanu)

Charles Aznavour Edith Piaf La Boheme Paul Mauriat. Romania