BLOGU LU' OTRAVĂ

Thursday

18

November 2021

1

COMMENTS

“Depresia este lipsa vieții și opusul fericirii atunci când este experimentată în cele mai severe forme ale sale” Interviu cu psihologul Cătălin Nedelcea

Written by , Posted in Diverse

Afectiunile psihiatrice sunt unele dintre cele mai mari probleme de sanatate publica ale societatii moderne. 300 de milioane de oameni din intreaga lume sufera de despresie. Este echivalentul a doua treimi din populatia Uniunii Europene. Din pacate depresia nu este atat de vizibila la oamenii din jurul nostru spre deosebire de alte boli. Nu schiopatezi, nu sangerezi, nu iti pui mainile in zonele in care te doare ceva. Depresia este boala mileniului si este mai mult decat un sentiment de tristeti sau melancolie. Este o lupta surda si in tacere. Depresia este principala cauza de dizabilitate la nivel mondial si nu afecteaza doar persoanele suferinde.

Simptomele pot cauza efecte multiple in orice aspect al vietii noastra. Fie ca este vorba despre sanatate, relatii, viata profesionala, educatie sau calitatea generala a vietii. Una din zece opersoane a lipsit de la serviciu din cauza depresiei, pierzand in medie 36 de zile lucratoare pe episodul depresiv. Doar impreuna putem lupta impotriva depresiei. Alaturi de cei dragi, cu sprijin, cat mai mult sprijin, cu intelegere, empatie si multa iubire. “Sa invingem despresia” este o campanie pan-europeana de constintizare, ce are misiunea de a conduce la o mai buna intelegere si de a oferi sprijin si ajutor celor care sufera de depresie. Inspirata de vechea arta japoneza kintsugi, prin care obiectele stricate sunt reparate cu un lac de pulbere de aur, aceasta campanie are rolul de a atrage atentia asupra dificultatilor vietii cu diverse simptome de despresie, inclusiv tulburarea despresiva majora. Kintsugi este arta japononeză de reparare a obiectelor ceramice sparte prin lipirea cu un lac cu pulbere de aur. Tradus ca „tâmplărie de aur”, kintsugi tratează spargerea și repararea unui obiect ca parte a istoriei acestuia, nu ca un eveniment care trebuie ascuns. Campania ”Să învingem depresia” prezintă cinci exemple de artă kintsugi, inspirate de poveștile a cinci oameni cu depresie. Repararea ceramicii sparte evidențiază crăpăturile și imperfecțiunile unui obiect, reflectând în același timp cât de complex și îndelungat este acest proces. Acest lucru nu conferă doar unicitate unei piese, ci demonstrează și că obiectul a avut o viață proprie și o poveste de spus. Fiecare dintre aceste obiecte relatează o poveste vizuală, care transmite că prin răbdare, grijă și în timp, oamenii cu depresie pot începe procesul de vindecare. Cititi aici mai multe marturii ale oamenilor ajutati de aceasta terapie.

Pentru a afla mai multe despre depresie am stat de vorba cu psihologul Cătălin Nedelcea. Va invit sa citit acest interviu pentru a afla mai multe despre depresie si mai ales despre ce putem face sa ii ajutam pe cei din jurul nostru care se confrunta cu aceasta boala.

1 din 4 persoane va fi afectată personal de probleme de sănătate mintală, precum depresia, pe durata vieții. E clar boala secolului in care traim. De multe ori se confundă cu o dispoziție prostă și invers. Ce este de fapt depresia şi cum se manifestă această afecţiune?

Depresia este un termen cu semnificații multiple în știință:

– dispoziție afectivă cu caracter depresiv,
– trăsătură îngustă a personalității normale, parte a domeniului larg nevrotism sau instabilitate emoțională,
– sindrom clinic caracterizat printr-un set de simptome sau manifestări,
– boală mentală propriu-zisă, literatura psihiatrică descriind mai multe tipuri de tulburări depresive, de gravitate variabilă.

Expresia clinică a depresiei se caracterizează prin următoarele manifestări:

– Dispoziție depresivă, tristețe sau în unele cazuri iritabilitate,
– Pierderea interesului și a plăcerii pentru activități obișnuite,
– Tulburări ale somnului (insomnia sau hipersomnie),
– Tulburări ale apetitului (pierderi bruște sau creșteri bruște ale masei corporale, slăbit sau îngrășat rapid),
– Oboseală și pierderea energiei,
– Gândire încetinită și reducerea activității fizice (retard psihomotor) sau agitație psihomotorie,
– Dificultăți de concentrare, indecizie, dificultăți de gândire,
– Vinovăție nejustificată și lipsa sentimentului valorii, a meritului personal,
– Tendințe suicidare.

Am citit ca cel mai simplu instrument pentru a depista depresia are doar două întrebări. Prima: dacă persoana respectivă și-a pierdut interesul sau plăcerea pentru activități obișnuite în ultima lună si a doua întrebare este dacă se simte trist, demoralizat și neajutorat în ultima lună. Mai exista si altele?

Desigur, fiecare dintre semnele depresiei poate fi adresat prin întrebări. De exemplu, dacă persoana se simte excesiv de obosită? sau doarme bine? sau resimte vinovăție puternică? sau are idei de suicid? În ceea ce privește instrumentele, este bine de știut că există multiple astfel de instrumente standardizate de evaluare a depresiei pe care le utilizează specialiștii și care pot oferi o anumită acuratețe a diagnosticului, inclusiv pentru copii.

Conform estimărilor, din zece români, unul suferă de depresie. Asta înseamnă că, în momentul de față, în România există aproximativ două milioane care suferă de depresie. Jumătate din ei nici măcar nu știu că au această afecțiune, iar dintre cei care știu, mai puțin de o treime se și tratează. Care sunt cauzele si de ce exista reticență de a merge la medic?

Principala cauză a lipsei conștientizării este educația deficitară la nivelul populației în domeniul sănătății mentale, Principala cauză a reticenței de a merge la psiholog sau psihitatru ține de stigmatizarea socială a depresiei și a bolilor mentale în general, care este relaționată cu educația deficitară. Pe scurt, persoana se teme că va primi eticheta de bolnav mental sau de nebun. La acestea se adaugă câțiva factori sociali nefavorabili, cum ar fi serviciile insuficient de dezvoltate în domeniul sănătății mentale sau lipsa serviciilor de prevenție. În mod real, în România nu este garantat faptul că persoana care solicită ajutor de la un specialist în sănătate mentală va primi cele mai bune îndrumări sau servicii.

Oamenii, în general, nu știu cum să abordeze o persoană depresivă. Ce sfaturi trebuie urmate pentru a schimba in bine lucrurile? Nu este foarte ușor să îi spui celuilat că este depresiv și că ar fi bine să se ducă la terapie…

Părerea mea este că sfaturile sunt pentru a nu fi urmate, în consecință, aș evita să dau cuiva sfaturi într-o situație foarte delicată sau critică. Revenind la întrebare, cred că cel mai bine ar fi ca fiecare să se documenteze și să ia o decizie personală privind comportamentul necesar în relație cu o persoană depresivă. Există suficiente resurse online în această direcție, cum ar fi website-urile Mental Health Europe, Organizația Mondială a Sănătății, Asociația Psihiatrilor Americani sau Asociația Psihologilor Americani.

Abuzul, singuratatea, relațiile conflictuale cu familia, moartea sau pierderea unei persoane dragi sunt cateva dintre cauzele depresiei. Cum o putem insa preveni? Pe langa celebrul sfat cu “nu te mai stresa”.

Cea mai relevantă modalitate de prevenție este educația în domeniul sănătății mentale. De asemenea, sunt foarte importante relațiile de suport social și familial ale persoanei, existența unei rețele de relații de suport social. În loc de ”nu te mai stresa”, cred că ar fi mai util dacă persoana s-ar întreba cum îl poate stresa cât mai puțin pe celălalt.

Nedepistată la timp şi netratată corespunzător, această boală poate avea consecințe tragice. Cât de mult contează sprijinul familiei și a celor dragi pentru pacientul afectat de depresie?

Suportul familiei și al persoanelor apropiate este critic pentru persoana afectată de depresie, fiind unul dintre principalii factori de protecție care contribuie la reziliența psihică și emoțională a persoanei. Din păcate însă, de multe ori relațiile familiale ale pacienților cu depresie sunt perturbate și nu pot asigura rolul de suport pentru persoana afectată. De asemenea, sprijinul în sine este în mod deficitar înțeles în multe situații și ar fi necesare unele repere; dacă ar fi să definim în două cuvinte care sunt cele mai importante lucruri pe care familia le poate oferi în sprijinul persoanei afectate, acestea ar fi acceptare și angajament.

Imi vine in cap acum clipul postat de soţia lui Chester Bennington, solistul Linkin Park, cu ultimele momente ale artistului înainte să se sinucidă, din dorinţa de a le arăta oamenilor că depresia „nu are un chip sau o stare.” In clip era impreuna cu familia, cu zambetul pe buze… Cum arată de fapt depresia?

Metaforic vorbind, putem spune că depresia este lipsa vieții și opusul fericirii atunci când este experimentată în cele mai severe forme ale sale, cea mai intensă formă de nefericire imaginabilă, în care persoana este complet lipsită de energie și copleșită de un hău de deznădejde, lipsă de speranță, vinovăție și în extremis o silă insuportabilă față de viață și existență. În funcție de intensitatea depresiei și de caracteristicile specifice ale persoanei, maifestările obervabile pot fi destul de diferite. Dincolo de intensitate, este foarte important de reținut că depresia are întotdeauna o evoluție și o dinamică: ea se instalează treptat, durează o perioadă și dispare treptat; de aceea, cel mai adesea vorbim despre episoade de depresie (chiar dacă există și o formă persistentă a depresiei). Aceasta face ca tabloul clinic al depresiei să fie foarte diferit în funcție de momentul specific din această evoluție pe care-l traversează persoana. De asemenea, există o variabilitate destul de semnificativă și implicită în manifestarea depresiei, care ține de faptul că aceasta se poate manifesta uneori prin iritabilitate, în unele situații prin insomnia și în altele prin hiersomnie, în unele situații prin apetit excesiv și în altele prin lipsa acestuia, în unele situații prin retard iar în altele prin agitație psihomotorie. Pe scurt, depresia poate arăta în multe feluri.

Pe de altă parte, actul suicidar necesită energie și voință pentru a fi pus în practică, de care persoana aflată în cea mai severă depresie nu dispune. De aceea, actele suicidare se produc frecvent în momente în care persoana dispune de energia și voința necesare și nu când aceasta trăiește cea mai profundă depresie, putând astfel surprinde persoanele appropriate. Nu sunt sigur că această precizare are legătură cu întrebarea, dar consider că este utilă.

Unul din marile obstacole pe care le are de depășit depresivul este incapacitatea celor din jur să-i înțeleagă suferința. Care este rezolvarea acesti probleme?

Experiența și implicit suferința persoanei depresive este se plasează într-un registru calitativ diferit de experiența și reprezentările persoanelor normale, care nu au avut experiența propriu-zisă a depresiei, motiv care o face dificil sau chiar imposibil de înțeles pentru acestea din urmă. Este firesc ca persoana care nu a trecut prin experiența unui eposod depresiv de intensitate clinică să nu poată înțelege suferința celui afectat. De aceea, soluția este educația pentru sănătatea mentală adresată publicului larg. Aceasta nu va conduce neapărat la o ”înțelegere mai bună”, ci mai degrabă la o recunoaștere mai ușoară și precoce a semnelor depresiei, care poate ajuta la o decizie favorabilă privind tratamentul.

La fiecare 40 de secunde, undeva pe glob, un om își ia viața. Depresia este o boală pe care cei care au trăit-o o numesc paralizantă. În următorii ani, dacă ceva radical nu se schimbă în ritmul nostru de viață, depresia va ajunge principala cauză a mortalității la nivel mondial. Este depresia tratabilă?

Desigur că depresia este tratabilă, doar că indicațiile de tratament sunt diferite în funcție de forma de prezentare a acesteia. În funcție de gravitate poate fi recomandabil tratamentul medicamentos, psihoterapia sau combinarea acestora. Însă da, depresia este tratabilă prin psihoterapie, în multe dintre formele sale.

Cititi despre depresie pe: www.janssen4patients.com/ro/boli/tulburarea-depresiva-majora/sa-invingem-depresia Distribuiți pe paginile personale informații despre campanie sau pur și simplu povestiți în spațiul public despre depresie. Să spargem tăcerea din jurul depresiei! Folosiți #SăÎnvingemDepresia.

Material susținut de Janssen în cadrul campaniei „Să Învingem Depresia”.


1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.