BLOGU LU' OTRAVĂ

Monday

19

February 2024

0

COMMENTS

Grija pentru sănătatea noastră face parte din respectul pe care ni-l acordăm. Interviu cu conf. univ. dr. Ana Capisizu, medic coordonator Centru de longevitate

Written by , Posted in Bucurestiul meu

“Cel mai frumos pe lumea asta este sa imbatranesti frumos”. Asta imi spunea mereu tatal meu si nu prea intelegeam ce vrea sa zica. Sa imbatranesti frumos este un cumul de factori. Este un pachet intreg. Se refera la faptul ca poti ramane un spirit tanar toata viata dar si la faptul ca trecerea anilor poate lasa urme asupra corpului nostru. Speranta de viata a crescut in toate tarile, cu diferente mici intre barbați si femei. Lucrurile merg intr-o directie buna, insa este extrem de importanta si interventia noastra. Si aici ma refer la faptul ca pentru a avea o bunastare fizica dupa vârsta de 65 de ani, trebuie sa te preocupe modul in care evoluezi cu 30 de ani mai devreme – cam asta este concluzia data de medicii specialisti. Si am avut sansa si bucuria sa cunosc pe unul dintre cei mai de seama astfel de oameni. O femeie cool in adevaratul sens al cuvantului cu care am ras si am facut un interviu pe care il impartasesc cu voi. Este vorba despre coordonatorul Centrului de longevitate din Policlinica Regina Maria Floreasca, conf. univ. dr.  Ana Capisizu, medic primar geriatrie și gerontologie, doctor in stiinte medicale si vicepreședinte al Societatii Romane de Geriatrie si Gerontologie, conferentiar, sef de disciplina Geriatrie la UMF „Carol Davila” Bucuresti.

Ştim cu toţii că înaintarea în vârstă este inevitabilă. Dar la fel de bine ştim că ea se poate produce frumos, sănătos şi mai lent. Cum putem face asta?

Procesul de înaintare în vârstă, etapa vieții de după 65 de ani, este un proces natural, firesc și, da inevitabil, la care începem să ne gândim, din păcate, prea târziu.

Frumusețea, inclusiv cea fizică, la această vârstă este posibilă și nu neapărat cu ajutorul procedurilor estetice. 

Poți avea un corp adolescentin încă mulți ani după 65 de ani, printr-o atenție pe care trebuie să ne-o acordăm încă din timpul maturității, chiar al tinereții. Mă refer la abordarea unui stil de viață optim pentru o viață sănătoasă și frumoasă în același timp. Am făcut un Decalog al drumului vieții, care să înceapă cât mai devreme și care să se termine cât mai târziu, ce cuprinde o listă de măsuri utile pentru o stare de sănătate, pentru o perioadă cât mai lungă. Pornind de la tipul de alimentație sănătos și echilibrat (fără grăsimi saturate, fără dulciuri concentrate, bogată în legume și fructe etc), la timpul pe care îl acordăm mișcării, plimbarea în aer liber, la cel de socializare fizică (nu prin device-uri), a acțiunilor de socializare sau de voluntariat, activități care să ne facă plăcere, un somn pe care să îl respectăm, lipsa fumatului, consultul periodic la specialist – toate aceste măsuri trebuie să fie cunoscute și să fie începute cât mai devreme. 

Aud din ce în ce mai mulţi oameni care zic că se simt mai tineri decat vârsta din buletin. Am şi prieteni apropiaţi care arată extraordinar la vârste mai înaintate. Avem tendinţa ca varsta biologica să fie mai mică?

Nu există o tendință naturală de micșorare a vârstei biologice fără a acționa personal asupra factorilor care o determină.

Faptul că persoanele respective par mai tinere și arată extraordinar la vârste mai înaintate este îmbucurător și înseamnă că sunt persoane informate și știu ce trebuie să facă pentru a-și menține aspectul tânăr.

Vârsta biologică este determinată, în principal, de genetică, dar este influențată și de stilul de viață, stres, factori nocivi (mai ales poluare, fumat și consum de alcool), calitatea somnului și mediul în care trăim. Vârsta biologică este o reflectare a tuturor acestor factori. 

Ce este important este să reușim să promovăm un stil de viață cât mai optim, să educăm persoanele tinere să înceapă să aibă grijă de sănătatea lor- să nu fumeze, să consume cu moderație alcool, să se alimenteze echilibrat, să facă sport în mod regulat, să aibă un stres cât mai scăzut și somnul să acopere 7-8 ore pe noapte.


Care sunt factorii de risc care pot duce la o înaintare în vârstă accelerată şi care sunt metodele prin care oamenii îşi pot îmbunătăţi starea de sănătate astfel încât să o aibă cât mai satisfacatoare până la 80-90 de ani?

Factorii care pot influența accelerarea procesului de îmbătrânire sunt numeroși. Aceștia pot fi  factori genetici, modificări biologice intracelulare, factori psihologici, exogeni sau patologici. 

Ce avem de făcut este să ne îngrijim pe noi și mediul în care trăim. Să fim implicați activ în măsurile pe care trebuie să le luăm pentru o viață mai sănătoasă și mai funcțională pentru cât mai mulți ani.

Trebuie să spun că mediul în care trăim este fundamental important pentru fiecare dintre noi, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic, pentru că acesta poate reduce ritmul îmbătrânirii sau îl poate accelera. Conceptul de ecosanogeneză este un concept prin care se militează pentru starea de sănătate individuală într-un mediu sănătos și ar trebui să fim părtași la menținerea unui mediu benefic vieții. 

Evaluarea de tip screening la persoanele în vârstă de 35-50 de ani se face pentru identificarea vârstei biologice, supravegherea activă a stării de sănătate, depistarea factorilor de risc pentru afecțiuni care pot accelera îmbătrânirea. 

Să ne păstrăm sănătatea noastră și a mediului înconjurător!

“In aproape 40 de ani de experienţă nu am avut mai mult de doua-trei situații în care am fost uimită de cât de tinere păreau niște persoane.” De ce credeti că se întâmplă asta în România? Nu avem grijă de noi? Nu avem educaţia necesară în acest sens?

Nu știu dacă e vorba că nu avem grijă de noi…cred că e vorba de accesul la informație, la serviciile medicale de prevenție, chiar la cele de tratament- mai ales pentru persoanele din provincie, din mediul rural. Morbiditatea ridicată din România este și ea un factor important pentru accelerarea îmbătrânirii.

Ca medic clinician, am fost în contact cu pacienți vârstnici cu numeroase afecțiuni cronice sau acute, asociate uneori cu complicații care țin de funcționalitatea fizică și/sau mentală. Cadrele medicale au un rol important nu doar în ceea ce privește actul medical în sine ci și cel de a educa populația în privința riscurilor de boală, a măsurilor pe care trebuie să la ia pentru a-și menține starea de sănătate. Mass media are și ea rolul de a promova noțiuni de menținere a stării de sănătate, lucru care se întâmplă prin reclame, emisiuni. 

Grija pentru sănătatea noastră face parte din respectul pe care ni-l acordăm. Trebuie să avem grijă de noi, dar și unul de altul, în sensul de civism. Să ne respectăm unii pe alții ca și pe noi înșine!


Medicina longevităţii urmărește factorii de risc pe care-i putem moșteni sau chiar dobândi printr-un stil de viață neadecvat. Ce este medicina longevităţii şi cum poate să ne ajute ea pe fiecare dintre noi?

Medicina anti-aging ar trebui privită ca o extensie complexă a medicinei preventive, în care prevenția se referă la procesul de îmbătrânire. 

Sigur că nu se poate, încă, să inversăm acest proces, dar putem să anticipăm care sunt predicțiile pentru modul fiecăruia de a îmbătrâni și putem astfel să luăm măsuri pentru a îmbunătăți acest proces. 

Deci este o medicină de avangardă pentru că se axează pe noțiuni de biologie celulară (tot mai cercetată în ultimii ani) care stau la baza procesului de îmbătrânire și pe baza cărora se dezvoltă strategii terapeutice personalizate, încă în curs de cercetare. Scopul acestor cercetări medicale și chiar de „industrie” (s-a dezvoltat „industria” longevității) este de fapt nu doar să afle dacă îmbătrânirea se poate inversa, ci să găsească metode de a promova o longevitate activă și sănătoasă, de  a atenua povara clinică a bătrâneții, pentru menținerea funcționalității. Condiția principală impusă de societatea viitorului este aceea în care adulții vârstnici (din ce în ce mai numeroși) să fie valizi și activi mult după 65 de ani.  Ce dorim să obținem este nu doar o creștere a cantității vieții (creșterea duratei de viață), dar și a calității acesteia (creșterea duratei sănătății vieții).  În această idee, Organizația Mondială a Sănătății a numit decada 2020-2030 „Deceniul Îmbătrânirii Sănătoase”. 

Pentru persoanele tinere de 30-40 de ani, medicina longevităţii trebuie să fie ca o asigurare a stării de sănătate pentru viitor, în care îmbătrânirea să fie un proces firesc, care să nu afecteze starea de bine și bucuria de a trăi. 

Pornind de la aceste lucruri noi, în Centrul de Longevitate Regina Maria, oferim consiliere și servicii medicale de prevenire a îmbătrânirii accelerate. Medicina integrată pe care o practicăm este o medicină complexă, pluridisciplinară, de evaluare a factorilor de risc care determină accelerarea procesului și apariția de afecțiuni diverse, care la rândul lor reprezintă factori de risc în îmbătrânire.

Pe lângă vârsta biologică mai există vârsta epigenetică, psihologică, vârsta vaselor de sange şi metabolică. Ne puteţi spune mai multe despre fiecare în parte?

Îmbătrânirea este un proces biologic complex care este variabil de la om la om. Uneori persoanele pot îmbătrâni mai repede sau mai lent în comparație cu numărul real de ani pe care l-au trăit. Ritmul de îmbătrânire arată că vârsta biologică poate fi diferită decât cea cronologică. Măsurarea vârstei biologice ne orientează în intervențiile pe care ar trebui să le avem pentru menținerea stării de sănătate.

Vârsta epigenetică este modalitatea de a calcula vârsta biologică şi măsoară modificările genetice induse de înaintarea în vârstă. Arată, de fapt, gradul de uzură al organismului, la un moment dat.

Alte tipuri de evaluări ale evoluției procesului de îmbătrânire sunt cele care se referă la vârsta psihologică, sau vârsta pe care o simțim și care se referă la starea noastră emoțională și spirituală. Este o vârstă mai greu de determinat, dar psihologul clinician utilizând diferite scale de evaluare poate să o coreleze aproximativ cu vârsta biologică.

Vârsta nutrițională sau metabolică ia în calcul compoziția organismului (apa, țesutul grăsos și masa musculară), profil lipidic, glucidic, proteic, ca factori de risc în diverse patologii legate de vârstă.

Vârsta vaselor de sânge se referă la măsurarea elasticității arterelor și implicit a riscului vital cardio-vascular. “Ai vârsta arterelor tale” este un motto pe care ar trebui să ni-l însușim având în vedere că se referă la gradul de ateroscleroză al organismului, afecțiunea cea mai frecventă la persoanele vârstnice și un factor de risc important al evenimentelor majore cardio-cerebro-vasculare.

Prin măsurare și extrapolare, fiecare dintre aceste valori dau indicii despre vârsta biologică a unui individ.

Care este procesul? Cum putem obţine date despre corpul nostru şi ce facem după aceea cu ele?

Estimatorii de vârstă biologică sunt date cu privire la diferite caracteristici precum:

  • Tipajul genetic– prin efectuarea unui test nutrigenetic se pot determina  mutații genetice, calitatea sistemelor antioxidante și mutațiile lor, riscurile bolilor degenerative, metabolice, de boală cardiovasculară  sau de boli degenerative cerebrale 
  • Testul epigenetic– care constă în determinarea metilării ADN (una dintre cele mai bune surse de date pentru vârsta biologică). Se poate evalua și în timp, după măsurile anti-aging întreprinse, pentru a vedea eficacitatea acestora.
  • Teste funcționale – cardiace, respiratorii, musculare etc
  • Evaluarea neuroimagistică
  • Măsurarea elasticității arterelor– velocitatea undei de puls (viteza de propagare a undei sanguine la fiecare bătaie de inimă și a cărei valoare mai scăzută e corelată cu o elasticitate mai mare)
  • Biomarkerii  umorali – inflamație, renali, metabolici etc.

Datele pe care le obținem în urma testelor specifice medicale stau la baza stabilirii Ritmului de îmbătrânire și a întocmirii unui Plan de intervenții medicale personalizat, în funcție de rezultate.

Cititul, statul în natură, mersul pe jos, detoxul digital. Ce putem face pentru a ne păstra sănătatea fizică şi intelectul cât mai viu la vârste înaintate?

Viața nu este doar o alergare continuă pentru… câștig.  Ea trebuie să aibă și o parte de introspecție. Ce avem de făcut pentru a fi mulțumiți, fericiți, relaxați? Răspunsul este să fim mai întâi de toate sănătoși! Cum? Printr-o atenție pe care trebuie să o acordăm corpului nostru dar și sufletului nostru. 

Așadar, pentru asta aș începe cu somnul care este prioritar pentru a ne menține o stare de bine. Pentru menținerea unui ritm circadian trebuie să dormim cel puțin 7 ore în fiecare noapte. 

Al doilea obicei sănătos este mersul pe jos zilniccare e benefic pentru sistemul imunitar, pentru articulații. O plimbare în natură este esențială. Pentru citadini, din când în când ar trebui să iasă în natură, măcar în parcuri sau grădini. Practicarea sportului în mod regulat este necesară încă de la vârste tinere 20-30 ani, pentru binele general- Mens sana in corpore sano!

Activitatea fizică este mult mai necesară decât “activitatea cu telefonul”! Din păcate suntem foarte conectați la aceste instrumente de comunicare și uităm să ne mai și oprim! Smartphone-urile ne oferă o conectare rapidă în toate domeniile și ne limitează astfel acțiunile noastre, modul de a întreprinde ceva, de a acționa. Sigur că Detoxifierea digitală este un lucru foarte important, dar cam greu de realizat în această epocă a digitalizării. Dar o sugestie aș putea să dau – limitarea voluntară la conectarea digitală pentru un număr minim de ore pe zi.  

Cititul zilnic, cel puțin 30 de minute, fie o carte cu pagini reale, fie e-book este obligatoriu. A citi, înseamnă a-ți utiliza funcțiile creierului, a gândi, a face corelații, sinapsele neuronale fiind astfel active.

Tipul de alimentație ajută organismul pentru o stare de sănătate optimă. Alimentația și modul de preparare care este foarte important. Trebuie să ţinem cont de toate principiile alimentare sănătoase, într-un echilibru calitativ şi cantitativ. Ar trebui să mâncăm în cantități mai reduse- restricția calorică fiind o măsură de intervenție anti-aging. O alimentație bogată în legume și fructe ajută organismul fiind o sursă importantă de elemente nutritive naturale. Tot la alimentație amintesc și hidratarea, care este esențială pentru fiecare celulă a corpului. Doar că, atenție ce bem! 

Reducerea consumului de alcool este o indicație importantă în multe afecțiuni, inclusiv ca măsură anti-aging. Alături de alcool, fumatul poate fi foarte dăunător, de aceea trebuie să spunem stop fumatului. 

Încărcarea spirituală nu este de neglijat – rugăciunea, meditația sunt de fapt modalitățile fiecăruia de a ne înțelege, de a ne conecta corpul și spiritul pentru binele nostru în general.

În același context amintesc necesitatea de conexiune socială care ne ajută să ne stimulăm starea de spirit, cu grupuri de prieteni sau în familie. Indiferent de vârstă, hobby-urile sau diversele preocupări care să te atragă, cum ar fi cele de voluntariat, grădinărit, ecologice, dans sunt o binefacere.

“Stresul e boala secolului.” Aud tot mai des replica asta. Care sunt cauzele care interferează în sens negativ cu înaintarea în vârstă?

Poluarea, stresul, alimentația dezechilibrată, sedentarismul, fumatul, consumul exagerat de alcool, lipsa sau problemele legate de somn, kilogramele în exces, lipsa activității cognitive, acestea sunt cauze ale unei îmbătrâniri accelerate. 

Stresul este sigur boala secolului, de aceea, e necesar să ne limităm de tot ceea ce ar însemna pentru fiecare dintre noi acesta. 

Suntem zilnic supuși unor factori de stres – dacă este eustres („stres bun”, pozitiv, perceput ca o provocare) ar fi bine, dar din păcate avem parte de tot mai mult distres („stres rau”, negativ, ce nu este usor de tolerat sau de gestionat, ameninţând starea de bine), care este dăunător! 

Ce avem de făcut este să îl conștentizăm, să îl depistăm și să ieșim din “plasa” lui. Dacă nu reușim singuri, trebuie să apelăm la specialiști psihoterapeuți care prin metodele specifice vor încerca și poate vor reuși să ne echilibreze.

Cred că există un cuvânt cheie pentru viață! Echilibrul în tot ceea ce faci. 

Cum ne ajută Centrul de longevitate în menţinerea unei sănătaţi optime?

Centrul de longevitate de la Regina Maria, din Policlinica Floreasca are o structură bazată pe medicină integrată. Medicul anti-aging se ocupă de partea de evaluare a vârstei biologice, depistând factorii de risc care ar putea accelera procesul de îmbătrânire. Consulturile interdisciplinare abordează pacientul holistic, prin investigații diverse care duc la conturarea unui raport final al ritmului de îmbătrânire, pe baza căruia se face un plan personalizat de recomandări de stil de viață, nutriție, terapii de longevitate etc.

Ce metode utilizează medicina longevităţii pentru a reduce ritmul de îmbătrânire? Care sunt obiectivele-cheie ale terapiilor de longevitate la nivelul organismului?

Cercetarea anti-aging, foarte actuală și foarte activă în lume, susținută prin bugete de ordinul miliardelor, are drept scop împiedicarea, sau posibil inversarea îmbătrânirii în speranța de a promova longevitatea sănătoasă. În aceste condiții, medicina antiaging are perspective importante.

Cercetarea se bazează pe trei semne distinctive ale îmbătrânirii biologice-senescența celulară, producția de stres oxidativ intracelular și epuizarea celulelor stem- procese care sunt foarte interdependente și pot fi surse pentru intervenții terapeutice. 

Strategiile terapeutice anti-aging propuse se concentrează pe

  1. Geroprotecție– prevenirea daunelor în timp, pe parcursul trecerii anilor care se bazează pe câteva elemente cum sunt restricția caloric, chiar și postul intermitent; diete și suplimente antioxidante; exerciții fizice; medicamente senolitice.  
  2. Întinerirerestabilirea trăsăturilor tinerești prin reprogramare celulară
  3. Regenerare -capacitatea de a înlocui țesutul după leziuni (prin modularea de celulelor stem). 

Empatia este un cuvânt care uşor, uşor dispare din dicţionar. Din păcate. De ce am devenit atât de lipsiţi de empatie, atât de delăsători, de ce nu avem civism, de ce nu avem mai mare respect pentru noi?

Empatia este modul de a conviețui într-o societate, să te poți identifica cu alți oameni, semenii tăi, pentru o coexistența cât mai plăcută! Cred că este rezultatul unei educații civice, a amabilității, a respectului, a grijii față de celălalt, calități care sunt absolut necesare în medicină. Asta pentru că pacienții care vin către noi pentru probleme de sănătate trec prin momente grele pentru ei, cu suferință, îngrijorare, dar și cu speranță de la cel care îl îngrijește.

Societatea aceasta care se transformă rapid, printr-o agitație continuă pentru acumulare, pentru carieră, uită să fie umană, să fie bună, să fie empatică….

Empatia se regăsește în interiorul fiecăruia dintre noi, dar cred că se și poate educa. În afară de familie care uneori este prea ocupată, școala ar putea să aibă un rol important.

Nu cred că va disparea din dicționare cuvântul ca atare, ci doar se va reinventa în această epocă a tehnologizării și a AI. Empatizarea, calitatea umană greu de accedat chiar și oamenilor- după cum se vede, ar putea fi imprimată în viitor chiar si roboților.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.