BLOGU LU' OTRAVĂ

Wednesday

14

September 2016

1

COMMENTS

“Motivele traditionale imprimate pe un tricou au putere daca noi le investim cu aceasta putere – le purtam ca sa ne aduca aminte cine suntem, ce vrem si ce putem.” Interviu cu Ioana Corduneanu

Written by , Posted in Diverse

Exista niste oameni misto care iti reamintesc – prin ceea ce fac – ca valorile noastre sunt mai importnate decat orice lucru venit din afara granitelor. Oamenii astia ne invata ca adevaratele valori ale unui popor sunt valorile radacinilor proprii. De aceea ne place cand vedem taranii din Maramures imbracati in port popular. Bogatia unei tari este reprezentata de oamenii care isi pastreaza identitatile culturale, isi pastreaza valorile, traditiile, patrimoniul si duc o lupta mereu pentru a invata cat mai multi oameni ce trebuie cu adevarat apreciat. Ioana Corduneanu, autoarea Semne Cusute (http://semne-cusute.blogspot.ch/) si La Blouse Roumaine – este unul dintre acesti oameni. Personal, Ioana mi-a atras atentia in momentul in care a realizat echipament nationalei de rugby a Romaniei – innobilat cu insemne traditionale romanesti, pentru a spune lumii cine sunt, de unde vin si care este credinta lor, o adevarata carte de vizita. La “Romania mea” stam de vorba un un roman adevarat.

Am auzit despre tine prima data in 2011 cand ai expus la Festivalul de Design de la Berlin o colecție de scaune și perne românești. Mi s-a parut o treaba foarte, foarte interesanta. Cum s-a nascut ideea asta si cum ai reusit sa o pui in practica?

M-a convins David Graas, designer olandez, pe care, initial, l-am invitat in Romania, sa vorbeasca studentilor de la arhitectura despre “design responsabil”. I-am promis, in schimb, surse proaspete de inspiratie. O alta perspectiva asupra vietii, asupra obiectelor. O lume fara gunoi, unde fiecare obiect avea mai multe vieti; devenind, pe masura ce se degrada, altceva. O lume in care omul vedea mobilierul si uneltele ca pe prelungiri ale propriului corp. David a sugerat ca cel mai bine ar fi sa prezint chiar eu aceste idei si m-am pus pe treaba. M-am dus la Negresti Oas, in padure, cand infloreau ghioceii, pentru mladite de alun, am invatat sa impletesc gard de nuiele, am pregatit si niste scaune, am cusut si niste fete de perne, le-am umplut cu flori si m-am dus la Berlin sa povestesc despre acasa. Nu o sa uit fata soferului de la DHL Transport Special in timp ce ma ajuta sa aranjez gardul de nuiele.

Ajungand acolo, am avut senzatia ca inot impotriva curentului. Toata lumea se baza pe cele mai noi tehnologii. Eu veneam cu cel mai arhaic fel de a fi. Poate tocmai de-asta am avut atatia vizitatori curiosi. Eram fericita cand alti designeri veneau si ma intrebau de ce standul meu le aduce aminte de Brancusi? Simteam cumva ca am reusit sa prezint ceva inconfundabil romanesc. In nici un caz ceva “est-european” “balcanic” – generalizari de care m-am cam temut initial. Vroiam sa vad daca exista un ceva care-i doar al nostru si vroiam sa vad daca-l pot exprima prin volume si culori.

Print

Am cititi un interviu cu tine in care spuneai aia: “Uitați, și România există și are un potențial, și resurse și va avea un cuvânt de spus în design – în curând”. Ce lucruri frumoase mai are Romania?

Romania e bogata si frumoasa. Pentru ca are multe posibilitati. Inca nu s-au intamplat si de-asta o vad ca pe un boboc, nu ca pe o floare ofilita. Romania e ca o ghicitoare nedezlegata inca. Pamantul e grozav de bun.

Cand participi la un festival ai nevoie de sponsorizare. Mi se pare ca multi apreciaza verba ceea ce fac oamenii astia misto ca tine…insa cand e vorba de ajutor financiar…mai gre. La tine cum a fost?

M-am descurcat pe cont propriu, adica m-am dus pe banii mei. Nici nu mi-a trecut prin cap sa cer ajutor. Mereu am vrut sa fiu libera: fara obligatii, fara datorii.

Ne pierdem in detalii si de multe ori uitam esenta. Care sunt lucrurile care conteaza cu adevarat in viata?

Mie mi s-a parut important sa traiesc viata mea asa cum o vreau eu. Am amestecat sa fac ceea ce trebuie cu ceea ce imi place. Mi-am ales ca meseria cu grija. Asa m-am asigurat ca o sa am chef de lucru mereu. Ma uit in urma si n-am regrete. Ma uit inainte si am pofta sa mai traiesc de 100 de ori. Cred ca sanatatea este foarte importanta. Echilibrul intre disciplina si pasiune. Si curajul. Sa ai curaj sa visezi, sa iti doresti, sa indeplinesti.

Am facut un interviu cu Sasha Meret si spunea asa: “Mi-am dat seama ca orice forma de negativism este un obstacol care trebuie eliminat si treptat am dezvoltat o formula de gandire pe care o numesc pozitivism pragmatic.” Esti de acord cu el?

Tare ma tem ca nici nu inteleg ce-i aceea negativism. Si nici obstacol. E firesc sa nu poti controla totul si pe drumul tau sa apara niste surprize. Multi le considera neplacute doar pentru ca nu le-au prevazut. Insa cine stie daca nu cumva sunt, intr-un final, spre bine? Pentru asta exista planul B si planul C si te mai poti adapta pe parcurs. Asta ne pune creativitatea la incercare si ne tine mintea in priza.

img_8518

Care e povestea din spatele proiectului Semne Cusute?

In iulie 2012 am inceput sa lucrez la ceea ce am considerat fundatia: un blog-arhiva, cu peste 2000 de modele de ii si motive traditionale, povesti despre “semne”, croieli si tehnici de cusut. In martie 2014, cand lumea incepuse sa-si doreasca sa poarte camasi cu poveste, am deschis o sezatoare on-line, grup pe FB, numit “semne cusute in actiune”, pentru a veni in ajutorul doamnelor care cochetau cu ideea de a-si coase singure iile. Grupul a crescut frumos si numara acum peste 13.700 de membri. Cine capata experienta, ajuta, la randul sau, pe altele. Primesti si daruiesti.

Pur si simplu am vrut sa vad modelele, iile si arta acului salvate, la adapost de uitare. Mi-am dat seama ca degeaba astept sa faca altii ceea ce imi doresc eu. Si ca, daca vreau sa se intample, trebuie sa imi asum.

Aprecieri ale specialistilor, facute in ultima luna, mai jos (ca sa nu ma laud singura):

Doamna Dr. Varvara Buzila, dir. Adj al Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala, Chisinau: Comunitatea „Semne cusute” este mai mult decât o enciclopedie, pentru că e o completare si o evaluare permanentă a spatiului cu informații din domeniu. Cuprinde date, fapte culturale, tehnici, materiale, motive – toate de maximă utilitate, pentru că sunt solicitate de utilizatori: Mai mult decât un îndrumar, chiar dacă îndrumă, încurajează, coordonează, sugerează, uneori dă si cu bobârnacul, pentru a face lectia mai eficientă. Mai mult decât o comunitate așezată geografic, motivată din punct de vedere social și cultural; e o comunitate virtuală care beneficiază fericit de oportunitătile retelelor de socializare, scapă de toate barierele cu care se poate confrunta o comunitate teritorială, si salvează valorile unor comunităti din arii imense, mai exact valorile naționale ale tuturor românilor. Apreciez mult faptul că este o comunitate benevolă, cu fiecare si-a găsit rostul în acestă uluitoare constructie socială a identitătii culturale, că stie să aleagă prioritătile. Apreciez mult rolul fundamental al Ioanei Corduneanu, arhitect, designer în conceperea și promovarea acestui proiect uriaș. Suntem părți ale construcției și nu vedem întregul. Nici nu e cazul. Mai avem multe de făcut. Rezultatul va vedea peste ani. Acum e important procesul, oamenii, creațiile. Stimată doamnă Ioana Corduneanu, toată recunostinta noastră pentru ceea ce faceți de dragul costumului nostru tradițional, de dragul acestei lumi! Să vă poarte noroc această imensă sezătoare natională! si dacă ar fi după mine, le fac semn tuturor bărbatilor, să-si scoată respectuos pălăriile în fata dumitale, că ai grijă să îmbraci frumos femeile, încât să-i bucure si pe ei. “

Domnul Tudor Salagean, Director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj: “Animatoarea tuturor, arh. Ioana Corduneanu, cu propriile sale resurse, cu o energie nesfârşită, cu dedicaţie şi cu răbdare, a făcut pentru renaşterea iei româneşti poate mai mult decât toate instituţiile şi organizaţiile din domeniu luate la un loc. Prin intermediul blogului ei, „Semne cusute”, şi a grupurilor din reţelele de socializare, ia a fost readusă în inimile românilor de pretutindeni. S-au coagulat grupuri impresionante. S-au organizat şezători. Povestea iei a fost dusă până în comunităţile româneşti cele mai îndepărtate.

ioana-cea-supa%cc%86rata%cc%86a

Dar La Blouse Roumaine? Cum s-a nascut acest proiect si cum evolueaza?

Proiectul ii apartine Andreei Tanasescu si este un proiect-prieten. In mare, isi doreste ca iia sa devina brand de tara. Selecteaza trairi, stari de bine, de incredere si optimism, stiri pozitive.

IA nu este un simplu element de port. Ce reprezinta IA pentru tine?

Iia este o capodopera de design colectiv, romanesc. Ca multe dintre creatiile taranesti, ea zugraveste imaginea lumii. Folosind un limbaj vizual universal, inspirat din univers, femeile noastre au scris, cu acul pe panza si au descris ordinea fireasca a lumii. Si locul lor in ea. Cand faci o camasa, repeti gesturile de la facerea lumii. Croiesti lunea, in ziua Lunii, o etalezi duminca, de ziua Soarelui. Nu exista nici o cusatura fara rost si nu exista nici o pierdere de material. Si nu exista doua camasi la fel, asa cum nu exista doua femei la fel. In acelasi timp, iile sunt oglinda societatii. Arata-mi o ie si iti spun cum era lumea atunci cand a fost cusuta: care erau valorile, aspiratiile, cum mergea comertul si cat de bine traiau oamenii. Se poate citi in ii ca in carti.

Care este viziunea ta legată de portul nostru tradițional în secolul în care trăim?

Haine fara eticheta, dar cu poveste. Cu valoare, dar fara pret. Ultimul racnet in materie de “lux”, dupa ce banii au ajuns sa cumpere orice produs de serie. Daca porti o iie cusuta de tine, esti unica. Nu are legatura cu moda. Multumirea pe care o simti cand o imbraci este de fiecare data ca prima data. Iar experienta in sine, devenirea ta in acest proces, care dureaza cateva luni – merita gustata macar o data in viata. Altfel, daca porti straie vechi, mostenite sau cumparate, tot e bine. Sunt frumoase, sunt comode, iti fac bine si stau bine pe oricine. Si in plus, iti amintesc de radacini si iti dau aripi.

Crezi in bucuria lucrurilor simple? Care sunt lucrurile simple care te fac fericita?

Ma simt fericita cand imi vine o idee frumoasa sau una indrazneata. Pentru ca imi plac inceputurile. Imi plac plecarile, deci si garile si aeroporturile. Soarele, padurea, bujorii, cafeaua, pepenii, mierea, nucile – imi aduc mici bucurii. Cand desenez, cand cos sau cand lucrez in gradina – ma simt in elementul meu.

img_1468img_1473img_1476

Se zice ca “rugby-ul este un sport de golani practicat de domni, pe când fotbalul este un sport de domni practicat de golani.” Cum a ajuns sa iti placa rugby-ul si cum ai ajuns la aceasta colaborare?

In noiembrie 2005 eram in Newcastle, intr-un pub. O doamna a venit sa isi ia sotul acasa. A fost o mica scena, eu m-am scandalizat si am intervenit. Mi s-a explicat. Dar inainte de asta am fost intrebata: “cum adica nu stii nimic despre rugby? Romania stie rugby“. Mi-a fost rusine si am devenit atenta. Mi s-a povestit mai putin despre joc, mai mult despre valori, despre fairplay, despre onoare, despre putere si echipa, despre loialitate si generozitate. Normal ca mi-a placut povestea, sunt valori in care cred si eu. Recunosc ca propunerea din partea FRR a fost o surpriza. Stiam ca motivele si sportul se pot asocia, benefic pentru ambele parti. Insa imi imaginam Echipa Nationala de Gimnastica. Cred ca pentru FRR surpriza a fost la fel de mare: ca am acceptat in modul cel mai firesc. Am tinut sa explic motivele traditionale inainte de a fi imprimate pe echipament. Ele au putere daca noi le investim cu aceasta putere – le purtam ca sa ne aduca aminte cine suntem, ce vrem si ce putem. Daca le tratam ca pe niste simple ornamente, asa vor si ramane: decor.

img_1470img_1469img_1474

“Sportul este cel mai bun ambasador si vrem sa profitam de aceasta ocazie pentru a arata lumii intregi dovezi ale culturii noastre.” spunea in 2014 Lucian Lorin, Director de Comunicare si Marketing al Federatiei. Cum ai vazut colaborarea asta la inceput si ce satisfactii ai cand vezi ca o lume intreaga vede ce ai facut tu?

Nu am nici o satisfactie asa, de una singura. Ma bucur daca echipa castiga, daca joaca frumos, daca baietii nostri au incredere in ei si reusesc. Echipamentul de la Cupa Mondiala a primit ceva atentie de la 2 producatori-giganti de bere, nu m-am mirat, asta ne-am dorit. Si, in fond, nu echipamentul a fost vedeta, ci echipa care l-a purtat cand a realizat cea mai spectaculoasa revenire, in meciul cu Canada. Sa fim seriosi, lumea se uita la invingatori si abia atunci observa si ce poarta ei. Dupa meciul cu Irlanda, nu stiu cati isi mai aminteau design-ul de pe tricourile romanesti.

img_1477img_1478img_1480 img_1481

Mergi des la meciurile de rugby ale Stejarilor?

Cand sunt in Bucuresti, vin cu drag. Am fost la ambele meciuri de la Londra, in 2015, in iarna m-am dus la Iasi sa vad cum Romania zdrobeste Rusia 🙂

Cum ti se par jucatorii nationalei? AI auzit ceva povesti frumoase de la ei?

Eroii de azi; modele de urmat pentru copiii nostri. N-am auzit povesti de la ei, dar cand o sa am nepoti, o sa le spun povesti despre ei. O sa le spun ca i-am vazut legati in gramada, impingand Franta, Italia, de-a dura. O sa le spun ca ei erau asa de puternici, ca puteau inscrie chiar daca erau raniti grav. O sa le povestesc cum se auzea imnul nostru pe cel mai mare si mai plin stadion din lume. O sa le spun ca toate astea nu se vad la televizor; trebuie sa mergem acolo, alaturi de ei, ca sa fim parte din poveste.

img_1472img_1479

Care sunt simbolurile stravechi care se afla pe cel mai nou tricou de joc al Stejarilor? Ce exprima ele?

Coarnele berbecului, ca semn masculin, purtat de mosi si stramosi pentru putere, forta, energie.

Este si sarpele, in forma de “carligul ciobanului” pentru puterea lui de regenerare, din nou si din nou, la infinit. Luand exemplul sau, noi trebuie sa invatam sa ne regrupam, sa ne reinventam, sa renastem.

Este si un fragment de coloana. O bucatica de “fara sfarsit“, continuitatea neamului, perpetuarea ADN-ului si a felului nostru de a fi.

Sunt unele dintre cele mai iubite si mai folosite semne de la noi. Iar Stejarii sunt demni sa le poarte.


1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.