BLOGU LU' OTRAVĂ

Este un om sensibil, extreme de talentat, il are ca model pe Jim Morrison, iubeste marea si face niste fotografii senzationale. A jucat cu Rachel Weisz si Adrien Brody, isi imparte viata intre teatru, Julie Tech – muza si iubita lui si motanul Pepsi. Va invit sa cititi unul dintre cele mai misto interviuri pe care le-am facut vreodata la “Romania mea”. Doamnelor si domnilor…de citit la cafea dimineata sau seara cu un pahar de vin langa…interviu cu Marian Adochitei.

Eu am copilarit in Constanta si am plecat de acolo la 17 ani. Am citit un interviu cu tine in care spuneai ca “Marea nu m-a dezamagit.” Cum vezi tu Constanta?

M-am nascut in Piatra Neamt, liceul l-am facut in Bacau, facultatea de teatru in Iasi, nu eram deloc stabil, consumam repede orasele si oamenii, asa am simtit atunci sa plec din Iasi. Luasem concursul la teatrul din Constanta si impreuna cu 3 colegi de facultate am stat 5 minute, am analizat situatia, ne-am urcat in tren si zbang vietile noastre s-au schimbat pentru totdeauna. Asta se intampla acum 10 ani cand in Constanta nu era nimic interesant prentru mine decat marea si teatrul, restul era parca uitat intr-o alta dimensiune, oameni reci preocupati de hoteluri, vanzari, port, bisnita, Mamaia. Un an de depresie, teatru-mare-acasa (asta era ruta). Nu aveam altceva mai bun de facut decat sa invat teatru. In timp am inceput sa cunosc oameni frumosi, avangardisti, revoltati de griul incult al orasului psd. Cu ei am facut teatru si film, am calatorit in toata Europa si America. Marea e singurul lucru din Constanta pe care n-o schimba decat anotimpurile, restul sunt doar oameni care vin si pleaca.

Tatal meu a fost actor si imi spunea ca nu are rost sa ma gandesc sa fac UNATC pentru ca trebuie sa traiesc. Cum se descurca un actor intr-o Romanie in care sistemul de valori este dat peste cap?

Tatal meu nu e actor dar spunea acelasi lucru, amandoi aveau dreptate. Numai ca eu nu voiam sa traiesc visul romanesc – sa ai un serviciu de la 9.oo la 18.oo, rutina in fiecare zi, bani cat sa-ti faci o familie chinuita, concediu o luna pe an, apoi pensie si in sfarsit liber. Liber sa faci ce vrei cand nu mai ai cum, de ce si cu cine. Am dat banii pe TIMP. Viata noastra se intampla acum in aceasta secunda, daca esti treaz o vezi si o traiesti, daca nu, esti deja mort inainte sa mori. “Noi, locuitorii acestor secunde suntem un vis de noapte, zvelt, cu o mie de picioare alergând oriunde.” Nichita Stanescu

Cum s-a nascut Fotochitei?

Un actor in Romania nu poate trai numai din teatru, majoritatea au si alte joburi, mai mult sau mai putin artistice. Cred ca la fel e si in alte tari. Fotografia a aparut acum cativa ani cand a fost o perioada destul de trista in teatru si monstruletul artistic din mine nu mai avea prin ce sa se exprime. Prima data a fost un aparat foto pe film, dragoste la prima vedere, am facut mult pe film pana sa trec pe digital. Am invatat singur la fel cum am facut cu toate lucrurile din viata mea. Zenit, Pentax, Olympus, Nikon, Yashica, Zeiss, Minolta, Canon, Contax – sunt insignele de pe armele mele de lupta. O camera pe film veche arata si se simte ca o arma (metalica, grea, cu mare putere de distrugere 🙂 Pozam si postam, lumea a vazut si a placut. Au inceput sa vina proiecte foto bine platite, mi-am permis sa trec pe digital si sa-mi fac un stil si un nume. Am facut si o scoala foto ca sa pot sa-mi fac un pfa. Mult timp nu mi-a placut numele meu, lung, greoi si ridiculizat in copilarie (adochitei chitz chitz, adormitei, afutitzei, adolfitei), dar am decis sa infrunt si sa asum 🙂 ergo – Fotochitei. Este un proiect care implica 2 oameni eu (foto) si muza (Julie Tech – postprocesare) cel mai bun graphic designer din Constanta.

Te-am cautat pe net si am gasit asta: “Premiul “Stefan Iordache”, atribuit in premiera celui mai bun actor al Galei HOP, a fost adjudecat de Marian Adochitei, in varsta de 27 de ani, un mare iubitor al traiului boem.” Ce s-a mai intamplat in viata ta de atunci pana azi?

A fost un premiu mare, am muncit pentru el, mi-l doream. Tot timpul mi-a placut concurenta, daca nu participi la batalii nu-ti dai seama unde te situezi profesional in comparatie cu ceilalti. Te ajuta sa fii mai bun si sa fii activ. Intre timp s-au intamplat numai lucruri bune, multe spectacole la Teatrul de Stat Constanta, turnee, filme in tara si strainatate si in plus a aparut fotografia.

Eu am plecat in Constanta in 2001…pe atunci Fantasio era o gluma proasta. Am auzit numai lucruri bune in ultima vreme despre teatru. Cum teatrul in Constanta…sunt sali pline?

De acum 10 ani, cand a venit directoare Beatrice Rancea si a refacut trupa teatrului, moment in care am fost si eu angajat, au fost spectacole mari care au ridicat teatrul si au umplut salile. Au venit regizori mari cu viziune care au montat teatru de buna calitate Radu Afrim, Felix Alexa, Sorin Militaru. Actorii au crescut aici profesional. A inceput sa vina publicul tanar, cred ca 70% sunt sub 40 de ani. In Constanta se gusta in special comediile, lumea e foarte deschisa si descopera tot timpul ceva nou la noi la teatru, sau altii afla cu stupoare ca teatrul nu e la Casa de Cultura sau la Oleg Danovski ci pe Ferdinand nr.11 🙂

Dupa dealuri, Calatoria lui Gruber, Plansa si The Brothers Bloom. Cum a fost sa joci intr-un film cu Brody?

Imi place mult filmul, e destul de diferit de teatru ca si act artistic. Pe scena ai 2 ore in care iti duci personajul in toate directiile si nu te opreste nimeni, poti sa-l manevrezi mai usor si ai feedback-ul publicului pe loc, empatia cu publicul te ajuta sa creezi. In schimb o piesa de teatru nu se joaca mai mult de 5 ani in cel mai bun caz, apoi moare si “copilul” tau odata cu el. Filmul ramane sa-l vada si nepotii tai, oriunde acasa sau la cinema. La film insa nu ai cum sa o ajungi asa departe in creatie cu scene filmate intre 5 secunde si 1 minut si bineinteles lipseste publicul. Inca un mic aspect, filmul se si plateste mai bine si il poate vedea digital tot mapamondul intr-o saptamana.

Am jucat un rol seundar in filmul cu Rachel Weisz, Adrien Brody, dar am stat de vorba cu ei, eram curios daca e la fel de greu pentru actorii de Hollywood, este, dar e mai profitabil ai ani in care joci mult, altii in care stai degeaba. Cu Cristi Mungiu am colaborat foarte bine, un regizor foarte sensibil la actori si puternic prin filmele pe care le face.

Care este sfatul pe care l-ai primit de la parintii tai si vrei sa il impartasesti copiilor tai?

Credinta. Parintii mei sunt toti de la care am invatat sa fiu cine sunt azi, mama, tata, bunici, fratele meu, profesori, oameni random, oameni simpli care cunosc secretul : Daca crezi cu adevarat in ceva, acel ceva exista.

Care este cea mai emotionanta intamplare prin care ai trecut? Poti sa o povestesti?

Primul lucru care mi-a venit in minte este momentul in care in primul an de facultate, colegii mei de clasa mi-au facut ziua de nastere, lucru care nu se mai intamplase niciodata pana atunci. Nu stiu de ce, nu mi-am serbat niciodata ziua. Nimic iesit din comun, tort, cadouri, multa dragoste, si eu ascuns intr-un dulap plangeam de fericire. Lumea vuia in jur despre turnurile din New York si pe mine nu ma interesa nimic. Descoperisem o lume noua, libera, acelasi sentiment l-am avut cand in 1996 descopeream Vama Veche.

Ne pierdem in detalii si de multe ori uitam esenta. Care sunt lucrurile care conteaza cu adevarat in viata?

Conteaza sa fii un om liber, sincer cu tine, sa te cunosti cat de mult poti ca sa stii ce decizii sa iei in viata care sa te duca pe drumul tau. Si bineinteles sa ai o pisica pe care s-o flocaiesti din cand in cand.

“Il iubesc si pentru ca problemele mele devin problemele lui si invers.” Care sunt motivele pentru care o iubesti pe femeia de langa tine?

Nu stiu daca pot sa raspund asa protocolar la aceasta intrebare. Iubirea e un sentiment fara de care filmul Interstellar nu avea o a 5-a dimesiune. “Love isn’t something we invented. It’s observable, powerful, it has to mean something… Love is the one thing we’re capable of perceiving that transcends dimensions of time and space” Nu cred ca exista vreo fiinta care sa poata fi completa fara dragoste. Daca nu iubesti esti handicapat.

Crezi in bucuria lucrurilor simple? Care sunt lucrurile simple care te fac fericit?

Fotografiile pe film, salata de vinete, chitara mea, battlefield 3, Jim Morrison, sa rad cu Andrei (bro) despre orice, skinny dipping, bratele muzei care ma tin aproape, aplauzele de final.

Paleologu spunea ca “frica de a nu suferi il face pe om sa nu mai iubeasca.” De ce am ajuns aici?

Nu iubesti – nu traiesti. E mai bine oricum sa suferi dupa ceva ce ai avut decat dupa ceva ce n-ai avut niciodata. Macar stii de ce dracu suferi. Si nu prea cred in frica asta oricum, daca te loveste – te orbeste – te arunci, vezi tu dupa aia cum o scoti la capat 🙂 Si daca ti-e teama ca Cerasela te va face sa suferi, pune mana si ia-ti o pisica, un caine, o planta, un dumnezeu imaginar (ups pleonasm) dragostea e in toate directiile la fel.

Ai avut un moment in care ai luat totul de la zero? Care a fost si care au fost pasii parcursi pentru a ajunge iar pe linia de plutire.

Nu am fost deloc o persoana stabila. In Constanta e al 9-lea apartament unde locuiesc, multe le iau de la zero, unele lucruri le schimb altele le pastrez. E indicat sa faci asta ca sa te redescoperi si sa nu cazi in rutina. La fel cum si corpul nostru isi da cate un reset din cand in cand. Cred ca fiecare stie cand s-o ia de la capat. orice sfarsit e un inceput. Ultima data cand s-a intamplat asta a fost cand m-am lasat de fumat si a trebuit sa redescopar lumea :)) , a fost minunat. M-am apucat iar numai ca sa retraiesc acel sentiment 🙂

Stefan Iordache spunea ca “Femeia este cea mai mare minune pe care a lasat-o Dumnezeu pe Pamant. Ea alege, ea cheama, cucereste si domina!” Tu cum vezi femeia?

Femeia e muza ta. Ea te inspira si te ghideaza. Suntem destul de diferiti si asta e important, trebuie sa fie o balanta. Pentru femei s-au facut lucruri mai mari decat ne putem imagina, dragostea este motorul. Iubesc puritatea lor, felul cum stiu sa iubeasca, stangacia, nurii, puterea. Imi place sa fiu barbat si sa adluez toate aceste lucruri.Singurul lucru care m-ar face sa vreau sa fiu femeie este acel lucru care le apropie de divinitate, nu cred ca mai poti fi cine ai fost pana atunci dupa ce ai dat nastere unui OM.

Exista un film la care ai plans sau care te-a emotionat tare?

Interstellar, Sunshine, About Time, In a better world, Incendies, Pulp Fiction, Aaltra, Le scaphandre et le papillon, Ashes and Snow, The Fountain, Trip

Care este piesa care te emotioneaza cel mai tare si de ce?

Inimi Cicatrizate – Max Blecher … (long story)

Lia Bugnar spunea ca “Fericirea este talentul de a nu complica lucrurile.” Pentru tine ce e fericirea?

Fericirea este cand gasesti pacea cu tine insuti, te trezesti si incepi sa traiesti. Sau bineinteles cand motanul Pepsi toarce la mangaiat pe burta.

Prea tari pozele de pe Worbz. Cum ai ajuns acolo?

Vazusem ce fac pe net, mi-a placut mult, e un mod de a vedea care e pulsul foto actual, le-am scris ca-mi place ce fac, m-au stalkerit putin si m-au postat.

Pe Marian Adochitei il gasiti pe Facebook – Fotochitei si pe site-ul personal: www.adochitei.ro. Si daca sunteti din Constanta…la Teatrul Fantasio.

"Dupa dealuri" "Romania mea" Adrien Brody Calatoria lui Gruber Canon Contax Cristi Mungiu Fotochitei In a better world Marian Adochitei Minolta Nikon Olympus Pentax Plansa Rachel Weisz Teatrul Fantasio The Brothers Bloom www.adochitei.ro Yashica Zeiss Zenit