“Observ ceea ce fac ceilalti si ma incapatanez sa o iau in directia opusa.”
Written by Otrava, Posted in Teatru
Strazi pline de oameni care se bucura la show-urile stradale, emotii si trairi intense dupa spectacole de dans contemporan pline de emotie, circ, muzica buna, o tona de culoare, o atmosfera efervescenta atat pe strazi cat si in salile de spectacol. Oameni care zambesc pe strada, turisti cu aparate foto care importalizeaza fiecare straduta din oras, fiecare terasa. Vibe-ul pe care orasul asta il are in perioada asta nu se poate compara cu nimic. Va invit la o calatorie imaginara in orasul care divinizeaza teatrul.
Daca exista un om care merita sa ii se aduca omagii pentru munca depusa pentru tara/orasul sau acesta este Constantin Chiriac. Omul care a facut din Festivalul International de Teatru de la Sibiu casa in care cei care iubesc teatul se pot muta in luna iunie si pot sa locuiasca sunt acelasi acoperisi si sa se bucure de toata emotia pe care doar teatrul o are. Sibiul a respirat iubire prin toti porii si mi-a oferit sansa sa ma bucur de 4 acte artistice diferite dar pline de emotie si de trairi intense.
Am inceput cum nu se poate mai bine. Kibbutz Dance Company a prezentat, la Redal Expo, “Caii cerului”, un dans dinamic incarcat de foarte multa emotie. Coregrafia, scenografia si light design au fost semnate de Rami Be’er iar in ceea ce priveste muzica am sesizat ceva de la Kid Koala, Bjork, Elvis Presley, P. Jeck, Primus, The Knife si Murcof.
Foto: Adi Bulboacă
„O, mielul meu rănit
Mă frământă lacrimile tale
Iubita ta îți va aduce
Caii cerului
Deși mâini fără viață îngrădesc grădina
Acestea sunt vremuri violente
Iar violența aduce violență
Și mincinoșii aduc alte minciuni” – A.Silver Mt.Zion
Un spațiu al mișcării, în permanentă schimbare. Locuri goale, stropi de culoare, momente de convergență. Un peisaj, o privire, o atingere. O adiere de aducere-aminte în timp și spațiu.„Ne-a scăpat atunci, dar nu contează – mâine vom alerga mai rapid, vom întinde mâna și mai departe… Iar într-o dimineață frumoasă.” – F. Scott Fitzgerald, Marele Gatsby
“Brodsky/Baryshnikov” este un one-man show bazat pe poeziile lui Joseph Brodsky, laureat al Premiului Nobel, şi interpretat de Mikhail Baryshnikov. Conceput și regizat de Alvis Hermanis, regizor leton de renume al New Riga Theatre, “Brodsky/Baryshnikov” este o călătorie emoțională, care pătrunde adânc în compozițiile complexe și viscerale ale poetului. În acest spectacol jucat în limba rusă, limba maternă a lui Brodsky, Baryshnikov recită o selecție de poezii pătrunzătoare și expresive ale vechiului său prieten. Mișcările sale corporale subtile transpun publicul în închipuirea omagială adusă lumii interioare a lui Brodsky. Cat despre sansa unica sa il vezi in carne si oase pe unicul Mikhail Baryshnikov nu mai incape discutie.
“Observ ceea ce fac ceilalti si ma incapatanez sa o iau in directia opusa.” Mikhail Baryshnikov
Foto: Adi Bulboacă
#EmojiPlay un spectacol de teatru coregrafic de Gigi Căciuleanu este o comedie amara care aminteste despre generatia like si share, generatia care a inlocuiti dialogul fata in fata cu schimbul de emoticoane lipsite de orice umbra de emotie. Ana Vișan, Irina Strungăreanu, Adrian Nour, Alexandru Călin sunt cele 4 personaje care povestesc cu umor despre nebunia #emoji care ne-a cuprins pe toti, despre dependenta de gadgeturi si despre lipsa de comunicare si superficialitatea pe care tinerii o au in comunicarea cu cei din jur.
Foto: Cristian Cojocariu
“S-ar putea ca vorba scrisă să dispară! Şi odată cu aceasta şi mecanismele gramaticale de combinare literară a cuvintelor? Iar cărţile (sau, mai bine zis, ecranele noastre) să înceapă să semene din ce în ce mai mult cu pereţii piramidelor pline de ideograme părând naive, dar cu atât mai codificate şi cu multiple semnificaţii, cu cât mai sofisticate, cu atât mai ascunse. Ajunge-vom oare, mai curând decât bănuim, să nu mai comunicăm decât prin acest fel de imagini, să scriem numai prin semne şi să uităm până la urmă de existenţa literelor şi a sintaxei? În viitorul apropiat să se închidă oare bucla înspre îndepărtata antichitate şi să nu mai comunicăm decât prin hieroglife, aidoma celor de pe pereţii din piramidele foarte anticulului Egipt? Să nu mai citim ci, mai degrabă, să descifrăm?” spunea Gigi Căciuleanu intr-un interviu pentru Adevarul.
Foto: Dragoș Dumitru
Ovidiu a comparat “Metamorfozele” sale cu efectele teatrului. Prin urmare, nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni faptul că unul dintre cei mai cunoscuţi regizori europeni, Silviu Purcărete, şi-a propus să prezinte versurile poemului, să redea esenţa lor poetică şi să extragă sunete şi imagini extraordinare din ele. În adaptarea sa a capodoperei lui Ovidiu, la care a lucrat cu Alain Garlan, Purcărete a căutat să evidenţieze cele mai ascunse sentimente ale oamenilor.
Lucrând cu o mare varietate de artişti, el reuşeşte să surprindă esenţa poemelor şi să le transpună într-un spectacol tulburător şi memorabil. Acest proiect este o colaborare între instituții din România, Luxemburg și Franța. Spectacolul a fost prima dată montat în curtea interioară a Centre Culturel de Rencontre Abbaye de Neumünster. O punere în scenă spectaculoasă care a făcut publicul să aprecieze acustica și vizibilitatea unice ale acestui sit turistic. Este cel mai emotionant spectacol pe care l-am vazut anul acesta si il recomand cu drag tuturor celor care vor sa vada o bucata din ceea ce inseamna Silviu Purcărete. Spectacolul se joaca intr-un loc fabulos: Fabrica de Cultură (Outdoor) – cel mai interesant spatiu neconventional in care se joaca teatru din Romania.
Foto: Dragoș Dumitru
