“Prin experientele traite, ma descopeream si vedeam la ce trebuie sa mai lucrez si ce sa schimb.” Interviu cu Horia Tecau
Written by Otrava, Posted in Diverse
Un baiat serios si muncitor, un om extrem de muncitor si pasionat de ceea ce face, un om de un mare bun simt, un om care stie sa vorbeasca pe terenul de joc, un campion in toata puterea cuvantului. Mi se pare exemplul perfect de sportiv care a reusit. Daca imi spune cineva sa spun numele un sportiv serios care si-a vazit de treaba lui si care a reusit sa faca lucruri mari..imi vine numele acestui sportiv in minte. Am onoare si deosebita placere ca la “Romania mea” sa stau de vorba cu Horia Tecau.
“Horia Tecau este un minunat jucator si om al tenisului si sportului nostru, e in primul rand un jucator serios, e primul cuvant la care te gandesti, serios in tot ce face, cu un spirit de echipa demonstrat in atatia ani si cu un joc de baza complet, stie tot in tenis, nu are zone mai putin acoperite.” Sunt vorbele lui Cristian Tudor Popescu. Cum te vezi tu? Care crezi ca sunt calitatile care te-au facut un jucator de tenis atat de bun?
Ii multumesc pentru cuvintele generoase. Ma vad ca pe un jucator care cauta progresul. Nu ma etichetez ca fiind un jucator bun dar nici unul mai putin bun. La fel cum nu ma ridic in slavi atunci cand castig, dar nici nu imi dau in cap atunci cand pierd. Un jucator care se adapteaza provocarilor si care continua sa viseze. Accept ce am in acest moment dar sunt constient de zonele pe care vreau sa le imbunatatesc. Mai am de invatat suficient in tenis si in viata, mereu am avut atitudinea asta. Cred ca, Visatul, dorinta de a invatat si progresa, detrerminarea si rabdarea, au fost si sunt punctele mele forte.
Cum ai descoperit pasiunea pentru tenis?
Pasiunea pentru tenis am descoperit-o in timp, n-am avut-o de la inceput. La inceput a fost o joaca si cam atat. Eram destul de talentat, imi placea joaca, iar mai tarziu cand am inceput sa inteleg mai mult despre provocarile tenisului, impreuna cu bucuria victoriilor si calatoritul, a devenit o pasiune.
Cum ai ajuns pe un teren de tenis si mai ales ce te-a facut sa mergi mai departe pe drumul asta?
Tatal meu, mare iubitor de sport, m-a dus la inot cand aveam 5 ani si la tenis un an mai tarziu. La tenis imi placea joaca , colectivul si provocarile pe care le aveam mereu. Imi placea competitia si doream sa fiu bun si sa castig la fiecare categorie de varsta. Imi puneam mereu obiective si cred ca asta ma impingea sa merg inainte, chiar si in momentele mai putin bune.
In cartea lui Agassi repete obsesiv ca uraste tenisul. Tu ce relatie ai cu tenisul?
Un copil fortat catre o activitate, ajunge sa o urasca, mai ales daca intervine si presionea performantei. Pot sa spun asta din propria experienta. Am si eu perioade cand am nevoie de o pauza, cand mai vreau sa fac si altceva, si atunci fara nicio suparare si stres pentru nimeni, imi iau o pauza. E mai dificil sa constientizezi asta cand esti copil si atunci ai nevoie de un dascal, parinte sau antrenor, care sa te ajute in mentinerea unui echilibru.
Cum e sa ajungi la la 14 ani la Academia lui Nick Bollettieri?
Cand esti jucator de tenis, te simti ca intr-un Disneyland al tenisului. Terenuri la discretie, sali ultradotate, centre de recuperare, antrenori de top si profesionisti pe care sa-i urmaresti live. Practic aproape tot de ce ai avea nevoie sub un singur acoperis. Cu toate astea, conteaza foarte mult sa “vrei”, care e mai important decat toata infrastructura. Daca vrei si crezi in tine, poti sa joci si sa reusesti oriunde.
Cand ai fost la un turneu de Mare Slem si cum a fost acolo?
Primul turneu de Mare Slam l-am jucat in 2008 cu Florin Mergea la Roland Garros. Aveam acel sentiment ca “am reusit” , ca am ajuns jucatori. Eram pur si simplu fericiti doar ca am ajuns acolo, nu ne mai trebuia nimic. Era o etapa. Dupa acea prima experienta am inceput sa visez la mai mult.
Care este parcurusul firesc al unui jucator de tenis?
Un copil incepe joaca pe la varsta de 6-7-8 ani iar la 13-14 ani deja trebuie sa faca un efort mai mare, pentru ca pe langa scoala, are nevoie de mai multe ore de antrenament. Incep participarile la turneele internationale de juniori, ca sa capete experienta iar la 17-18 ani intra in circuitul international de juniori. Urmeaza trecerea la seniori, care este cea mai grea etapa, iar In functie de cat de repede progreseaza, tehnic, fizic, mental.. poate face saltul catre topul clasamentului in 2-3 sau poate chiar mai mult 7-8 ani.
Trebuie sa ai multi bani ca sa faci sportul asta?
Tenisul este accesibil pentru toata lumea. Ai nevoie de o racheta si de un set de echipament. Tenisul se poate juca oriunde poti lega un fileu sau cateodata ai nevoie doart de un perete. In schimb daca vrei sa fii profesionist, atunci ai nevoie de un antrenor si participari la turnee, care implica alte costuri. Ca oricare alt lucru, daca vrei sa-l faci la un nivel superior, trebuie sa investesti.
La inceput platesti tu cazare, transport, etc? Cand ajungi sa si castigi bani din tenis?
Aceste plati trebuie privite ca pe niste investitii intr-o educatie pe care o primesti prin tenis, prin sport. Recompensa financiara poate veni in multe forme, poti deveni un jucator de simplu, de dublu, antrenor, agent sportiv sau multe altele. In cazuri fericite, cheltuielile sunt preluate de sponsori privati sau companii de management sportiv.
Vreau sa imi povestesti cum a fost ziua finalei de la Wimbledon 2015? Cum ai trait acel moment?
Dormisem bine, ceea ce se intampla rar, in noptile dinaintea marilor mecuri. M-am trezit cu emotii dar asta era oarecum de asteptat, urma sa joc finala la Wimbledon pentru a 4-a oara in conditile in care le pierdusem pe celelalte 3. Mi-am inceput ziua cu o rugaciune si repetarea unor seturi de cuvinte puternice, care m-au linistit si’mi luasem atitudinea de a ma bucura de ce urma sa vina. Inaintea meciului eram calm, tacut si concentrat. In timpul meciului am fost sigur pe mine si cele trei seturi parca au trecut prea repede pentru un asa moment. Dupa ce am castigat ultimul punct, mi s-au inmuiat genunchi. Vizualizasem acel moment de mult timp si tot nu stiam cum sa reactionez. Ma bucuram de implinirea unui vis si depasirea unor limite, castigasem o lupta cu mine si lectia asta stiam ca-mi va ramane si folosi pe viata. M-am bucurat ca tatal meu a fost acolo si am trait impreuna acest moment. E cel care m-a “ghidat” prin cariera si cel care a fost mereu acolo. A urmat o noapte alba in care ne-am asigurat ca ne vom aminti, nu numai de experienta castigarii trofeului dar si de petrecere.
“Dumnezeu m-a invatat sa castig, sa fiu mai modest, mai smerit, sa nu ma ia capul, sa raman cu picioarele pe pamant, sa muncesc foarte mult. De acolo imi iau eu putere mereu” Cum ai ajuns la treaba asta? Prin ce ai trecut pana sa ajungi la faza asta?
Din credinta am invatat valori sanatoase care mi-au folosit in viata dar si in activitatea sportiva: iubirea, respectul, smerenia, generozitatea, iertarea. Unui om care “crede”, ii va fi usor sa creada in el, va iubi si accepta, isi va respecta echipa si adversarii, va fi generos si intelegator. Prin experientele traite, ma descopeream si vedeam la ce trebuie sa mai lucrez si ce sa schimb.
“Sunt optimistul incurabil” Cum iti hranesti partea asta? Cum reusesti sa vezi mereu partea plina a paharului?
Din nou este o lectie a credintei si de acolo imi iau puterea. Ortodoxia este optimista. Atata timp cat il ai pe Dumnezeu langa tine, de cine sau de ce sa-ti fie frica?! Ne creem singuri evenimente, trairi si relatii, asa ca decat sa ne plangem de ele, mai bine sa fim mai atenti cu gandurile noastre.
Care e cea mai importanta lectie de viata invatata de la un jucator de tenis celebru?
L-am intrebat pe Roger Federer acum cativa ani, cum face fata la tot ce se intampla in jurul lui. Mi-a zis.. “ nu iau activitatea mea prea in serios. Ma bucur de viata si o sarbatoresc prin tot ce fac”.
Esti un om foarte calm si calculat. Te-ai enervat vreodata pe terenul de tenis? Cum ai facut?
Oh da. Am fost un copil teribil pe teren, ma enervam si spargeam rachetele. Schimbarea s-a produs la 14 ani cand am ajuns in State si am inceput sa lucrez cu un mental coach.
Ne pierdem in detalii si de multe ori uitam esenta. Care sunt lucrurile care conteaza cu adevarat in viata?
Modul cum gandesti, sanatatea, sa iubesti, sa visezi.
“Ii sfatuiesc pe cei care se plang de job-urile pe care le au sa inchida ochii si sa-si dea seama pana la ce varsta se vad facand meseria aia.. sa lupte pentru crezul lor.” Sunt vorbele lui Marius Manole intr-un interviu pe blog. Aud tot mai des oameni care se plang ca nu fac ceea ce isi doresc, ceea ce le place, ceea ce vor. Esti unul dintre oamenii care fac ce isi doresc, isi castiga existenta fix din ceea ce le face placere. Cum ajungi sa faci asta? Ce sfat poti da oamenilor care se gandesc cu groaza cand se dau jos din pat si trebuie sa ajunga la job?
Ma consider un norocos ca am facut de mic o activitate care mi-a devenit si pasiune si meserie. Le-as da doua sfaturi: primul, sa-si schimbe perceptia despre meseria lor. Orice meserie ar avea, se pot gandi la ea, ca o binecuvantare prin care castiga un venit, din care pot incepe sa-si construiasca visul sau pasiunea, oricare ar fi. Deodata ar avea o motivatie, sa munceasca pentru visul lor. Asta inseamna sa aibe un vis si sa depuna efortul de a lucra la acel vis in timp ce se folosesc de meseria actuala, pentru a-si procura resursele necesare. Al doilea, prin meseria lor, sa gaseasca un mod de a face o fapta buna pentru cineva. Un zidar, sa munceasca 2 ore pe saptamana, consolidand casa unor oameni foarte saraci. Un profesor sa petreaca o ora pe saptamana, invatand-i engleza pe copiii de la orfelinat. Un curier sa faca piata pentru o vecina in varsta..nu stiu, sunt atatea moduri prin care pot face o fapta buna prin meseria lor. Asta le va da un mic scop si le va arata ca e mai mult decat o meserie, este modul prin care contribuie lumii.
Cum s-a nascut ideea cartii “Viata in ritm de tenis”?
Cum nimic nu e intamplator in viata. In perioada in care discutam cu prietenii mei, care acum fie sunt antrenori de tenis, fie sunt parinti de copii care practica sporturi, am primit un telefon de la editura Curtea Veche. Isi doreau sa editeze o carte prin care sa atraga copiii catre lectura si sport, sa le arate importanta pe care o au in educatia lor, iar eu aveam notitele pregatite, sa impart din experienta mea.
“Visul, forta de munca si determinarea.” Asa vezi tu succesul tau. Care crezi ca a fost omul care a crezut cel mai mult in tine si cui ai vrea sa multumesti pentru ceea ce esti astazi?
Tata a fost acolo de la inceput si a crezut in mine mai mult decat oricine. In momentele acelea de cumpana , ezitare, frica, ai nevoie de cel putin o persoana care sa creada in tine, sa te sustina si care sa te sfatuiasca. El a fost si este in continuare acest suport pentru mine.
