“Sfatul meu este sa fii sincer cu tine. In clipa in care ai recunoscut ca esti nemultumit, sa ai curajul sa schimbi, sa faci altceva, sa incerci ceva nou, sa dai glas inimii tale.” Interviu cu Anna Schumacher
Written by Otrava, Posted in Film
Ne stim de cand eram foarte mici, am copilarit impreuna datorita faptului ca parintii nostri au fost foarte, foarte buni prieteni. La mare la mama si pe la spectacolele tatilor nostri ne vedeam de cele mai multe ori. Anna Schumacher este o actrita de origine romana stabilita la Berlin si esta fiica lui Ovidiu Schumacher – fost actor al Teatrului Bulandra. Toata familia Schumacher a emigrat in Germania in anii ’90 si acum Anna si Ovidiu revin in tara natala datoria unul serial pe care il recomand din toata inima. La “Romania mea” am deosebita placere sa stau de vorba cu Anna Schumacher care o joaca in Hackerville – noul serial HBO – pe Lisa Metz o tipa care lucreaza in Frankfurt ca inspector BKA, departamentul Frauda Cibernetica.
“Operatiunea Monstrul” mi se pare unul dintre cele mai tari filme romanesti ever. In film tatal tau face un rol formidabil. Care este relatia cu tatal tau si ce te-a determinat sa te indrepti catre actorie?
Suntemi foarte apropiati, fara sa ne dam zilnic telefon. Avem caractere foarte asemanatoare si ne simtim unul pe altul fara sa vorbim mut. Asta nu inseamna ca nu avem uneori pareri diferite. Este o relatie cu multa multa iubire si incredere. As spune ca mai degraba actoria m-a gasit pe mine. Am avut norocul sa cresc intr-o casa in care erau mereu oameni ai artei, actori, regizori, pictori, scenografi etc. era o lume fascinanta pentru mine la care voiam sa iau parte. La 14 ani am stiut 100% ca vreau sa devin actrita.
Tatal meu a fost actor la Teatrul de Comedie si imi amintesc cum statea pe holuri, prin cabina…Tu cum erai in copilarie? Ce amintiri ai legate de teatru? Stiu ca tatal tau a fost actor la Bulandra.
Am fost un copil mai timid si foarte curios. Imi aduc aminte ca teatrul ma fermeca, imi amintesc ca ma simteam ca `Alice in tara minunilor` – mi-aduc aminte de mirosul de lemn vechi amestecat cu mirosul costumelor care era un amestec de transpiratie si de parfum si praf, imi aduc aminte cum scartaia parchetul/podeaua, cum jucau actorii table in pauza sau cind nu era rindul lor, cum era scris pe perete de cite ori a cistigat cine. Mi-aduc aminte ca in cabine uneori era asa de frig ca se incalzeau cu un fier de calcat aprins in cabine. Mi-aduc aminte cum stateam sa vad acelasi spectacol a opta oara si stateam langa omul de la lumina, si ca tata ca sa imi faca o placere, stabilea un semn secret pe care numai eu il stiam si mi-l facea in timpul piesei. Si totul era perfect exact asa cum era. Eram fericita.
Cum a fost momentul plecarii definitive in Germania? Vizualizez o masina break plina de diverse lucruri si tu lipita de geam privind la ce ramane in urma. E departe de adevar aceasta imagine?
Nu am plecat cu masina, am plecat cu trenul si cu 2 bagaje. Atat. Dar mai stiu foarte bine momentul cind mi-au zis ca o sa plecam in Germania si ca nu ne mai vom intoarce nicodata. Ma uitam pe fereastra sa memorez totul, ca doar era pentru ultima data. Credeam ca Germania este alta planeta. Normal ca nu era asa, Germania arata la fel.
“M-au fascinat mirosul din teatru, umorul si costumele actorilor, scartaitul podelelor din lemn, piesele de teatru pe care le vedeam adesea. Intreaga atmosfera de acolo mi se parea magica.” Sunt cuvintele tale. Cum vezi teatrul acum?
Este complet alceva sa consumi teatrul decat sa il produci. Si este un cuvant cuidat, dar nu imi vine altul. Ca copil il consumam, dar este altceva cand tu il produci. Nu stiu prea multe despre cum este in Romania, am vazut piese de teatru cand am filmat in Romania, dar eu traiesc in Germania si pot sa spun mai mult cum este aici. Si este actual, politic, modern si incearca sa fie relevant. Teatrele sunt foarte bine sustinute financiar de stat si totusi sunt tot timpul griji financiare si aici. Probabil ca toate teatrele din lume au problema asta. Si cred ca trebuie sa invatam ca teatrul nu este ceva in care investesti si iese mai mult afara cum este un business in care investesti bani si ies mai multi afara. Investesti bani dar, iese ceva ce este mult mai profund, mai adanc. Ies afara emotii.
Cum a fost pentru tine experienta Hackerville?
Extraordinar de frumoasa, a fost o placere mare de tot sa filmez in Romania, am ras mult, am lucrat, am transpirat, o experienta de neuitat. In sufletul meu pastrez un sentiment de recunostinta pentru intreaga echipa.
Stiu ca Hackerville a fost filmat in Timisoara. Ti-a placut orasul? Ce amintiri ai legate de orasul asta superb?
Timisoara mi-a placut enorm de mult. Din pacate nu am putut sa vad din el asa de mult cat mi-am si fi dorit, findca filmam toata ziua, dar ma duceam pe platou si ma intorceam pe jos ca sa descopar, sa simt orasul mai bine. Iubeam sa ma duc dimineata la 6 si sa vad cum se trezea orasul. Oamenii au fost extraordinar de draguti cu noi si curiosi si ne-au sustinut. Ma prindeau uneori in cafenele cand invatam textul si imi urau bafta sau povesteau ca ne-au vazut filmind. Am inceput sa filmam cand inca ningea si am continuat pana a devenit foarte cald. A fost foarte frumos sa vad asta, cum se schimba anotimpurile, intr-un oras necunoscut. Esti mai atent la senzatii in locuri noi. L-am descoperit si prin locurile unde filmam zilnic.
In film joci rolul unei experte in criminalitate informatica din Frankfurt care este trimisa in tara sa natala, Romania, pentru a prelua ancheta. Ti se potriveste manusa rolul asta. Cum crezi ca o sa fie primit in Romania?
Sper ca o sa le placa telespectatorilor asa de mult cum ne-a placut noua sa facem acest serial. Cu inima si cu suflet mult.
“Iubirea adevarata vine chiar in liniste si e ca… o mangaiere de mama.” Sunt vorbele lui Andi Vasluianu intr-un interviu pe blog. La tine cum a venit iubirea?
A venit, a plecat, a venit, a plecat. Sper sa vina si sa stea.
Cum a fost sa lucrezi cu Andi Vasluianu?
Am avut mare noroc. De la inceput, deja de la casting am avut o chimie foarte buna impreuna. Aveam un ritm foarte rapid de filmat si m-a ajutat mult sa am un partener in care puteam sa am incredere oarba. Ma uitam la el si ma gandeam ce incredibil de bun poate sa fie. A fost o mare bucurie.
Ne pierdem in detalii si de multe ori uitam esenta. Care sunt lucrurile care conteaza cu adevarat in viata?
In primul rand cred ca asta trebuie mai intai sa isi raspunda fiecare sincer, pentru el. Multi nu se intreaba asta. Pentru mine, familia, prietenii, libertatea si sinceritatea.
Aud tot mai des oameni care se plang ca nu fac ceea ce isi doresc, ceea ce le place, ceea ce vor. Esti unul dintre oamenii care fac ce isi doresc, isi castiga existenta fix din ceea ce le face placere. Cum ajungi sa faci asta? Ce sfat poti da oamenilor care se gandesc cu groaza cand se dau jos din pat si trebuie sa ajunga la job?
Sfatul meu este sa fii sincer cu tine. In clipa in care ai recunoscut ca esti nemultumit, sa ai curajul sa schimbi, sa faci altceva, sa incerci ceva nou, sa dai glas inimii tale.
Stiu ca iti place Bucurestiul foarte tare. Care sunt locurile care iti plac cel mai mult in Bucuresti?
Imi place sa ma pierd, sa descoper locuri noi. Sa stau pe o banca sa ma uit la oameni, la arhitectura superba. Dar am si locuri unde revin, parcul Cismigiu, muzeul Antipa. Imi place sa merg cu masina prin oras, chiar daca stau in trafic, am timp mai mult sa privesc orasul. Ma duc la teatru si de fiecare data ma duc sa mananc la Capsa o savarina sau o amandina.
Crezi in bucuria lucrurilor simple? Care sunt lucrurile simple care te fac fericit?
Zilnic alceva, poate sa fie un copil care sare cu cizmele de ploaie intr-o balta, o pasare caraghioasa, o privire a unui om care trece. Ca este timpul capsunilor. Mii de lucruri mici: sa gatim cu prietenii o masa si sa stam ore in sir la povesti. Soarele, ploaia…… multe, multe lucruri.
Hackerville, noua dramă originală HBO Europe și TNT Serie, a avut premiera mondială în competiția International Series din acest an a Festivalului de film de la Zurich, pe 28 septembrie si are premiera in Romania pe 4 noiembrie pe HBO.
Un atac cibernetic, ai cărui responsabili par a fi o rețea de hackeri din România, afectează una dintre cele mai mari bănci din Germania. Lisa Metz (Anna Schumacher), expertă în criminalitate informatică în Frankfurt, preia ancheta în Timișoara, orașul în care s-a născut. Lisa ajunge să se confrunte cu secrete incomode din trecutul familiei sale. Între timp, ancheta lui Adam Sandor (Andi Vasluianu), polițistul român care se ocupă de caz, este dată peste cap de sosirea Lisei. Investigația îi duce pe cei doi, Lisa și Adam, pe urmele unui hacker genial (Voicu Dumitraș).
Hackerville este regizat de Igor Cobileanski (LA LIMITA DE JOS A CERULUI, AFACEREA EST, UMBRE) și Anca Miruna Lăzărescu (LA DRUM CU TATA). Hackerville este o producție originală HBO Europe, în co-producție cu TNT Serie. Serialul a fost creat de Ralph Martin și Joerg Winger, UFA Fiction, și este produs de Cristian Mungiu și Tudor Reu prin Mobra Films. Producătorii executivi sunt Joerg Winger (Deutschland 83/86) pentru UFA Fiction și Johnathan Young (Wataha) pentru HBO Europe. Alina David și Silvia Popescu sunt producătorii HBO Europe. Hackerville va fi difuzat în luna noiembrie la HBO, în Europa Centrală, Scandinavia și Spania, și la TNT Serie în Germania, Austria și Elveția.
Sunt foarte curios: de ce nu exista nicaieri nicio informatie despre mama Annei, nici macar numele?
Din informatiile pe care le aveam la Scoala Sportiva din Oradea, unde am fost elev intre 1976 – 1980, profesoara mea de engleza era o doamna Schumacher, sotia lui Ovidiu, actorul, sau cel putin asa stiam noi, copiii.
Acum incerc sa imi caut profesorii din acea perioada, si, din pacate, nu imi amintesc prenumele ei, iar sotia lui Ovidiu Schumacher nu e mentionata cu numele in niciun articol, si nici in cele despre Anna. Evident, informatia mea de atunci ar putea fi gresita. Sau poate s-a recasatorit si a avut-o pe Anna cu urmatoarea sotie. Sau ar fi putut avea loc in relatie ceva care l-a determinat si pe el, si pe Anna, sa nu ii mai pomeneasca numele in vecii vecilor. Multe posibilitati… Si totusi, indiferent ce s-a intamplat, macar Anna ar trebui sa o mentioneze macar cu numele. Indiferent ce, si indiferent ce s-a intamplat, e mama ei…
In fine! Ma intrebam doar daca pot afla prenumele ei. Memoria mea nu a fost niciodata buna, in sensul ca nu pot extrage informatiile de care am nevoie, cand am nevoie, dar, ca la testele grila, cand vad mai multe raspunsuri, stiu care e cel corect.
Daca puteti sa ma ajutati cu prenumele ei, va multumesc anticipat. Daca nu, va multumesc, oricum, pentru ca ati citit toata poliloghia asta.
Cu stima.
P.S. Imi pare rau ca nu am gasit o varianta mai discreta de a intreba asta, fara sa fie un mesaj public. Imi cer scuze pentru asta… Daca aveti vreo posibilitate sa il stergeti, (daca a atins o coarda prea sensibila), nu ma deranjeaza deloc.