Mergeam la filme, la concerte, mergeam in vacante, dansam pana dimineata la festivaluri, la evenimente. Eram fericiti si nu stiam. Vorba celebra din pandamia asta. Imi era dor de filme, imi era dor sa vad filme pe un ecran mare, sa ma bucur de ele si altfel nu acasa. Cu totii avem nevoie de asta. Postarea de astazi este despre niste oameni curajosi care nu incercat sa duca mai departe povestea pe care o spun de ani de zile.