Virtual love affair
Written by Otrava, Posted in Diverse
“Cu 2 luni in urma am intalnit un tip. Brunet, inalt, cu un zambet cald si maini frumoase. Matur, In cei mai buni ani ai sai, singur de 2 ani de cand ii murise nevasta, dornic sa o gaseasca pe EA, femeia care sa-i aline singuratatea si sa-i fie jumatatea pierduta.
A inceput un du-te vino de mesaje pline de vorbe patimase, mi-a spus ca sunt frumoasa, ca are fluturi in stomac cand se gandeste la mine, am inceput sa ne imaginam cum gatim impreuna, sa ne impartasim idei, sentimente, dorinte, sa ne alintam cu cuvinte dulci, mi-a povestit intr-un mod nespus de romantic si cu lux de amanunte cum isi imagineaza prima noastra noapte de dragoste…ma trezeam dimineata si ma culcam seara cu capul plin de El, ma uitam imbujorata in oglinda si vedeam cum mi se dilata pupilele de dor si ma lasa moi picioarele de pofta…
Aaa, scuzati! Am uitat sa spun la inceput, ca i-am dat add din curiozitate pe HI5, e din Londra, l-am vazut doar in poze si toate conversatiile decurg in english pe messul de Facebook . O veritabila VIRTUAL LOVE AFFAIR.
Sa stai si sa te holbezi intr-un ecran la niste litere si sa te afectionezi de o iluzie, pe care cineva o creeaza in capul tau??? Sa mi se intample mie? Si sa vedeti ca ni se poate intampla tuturor.
E plin netul de povesti de dragoste virtuale reusite si nereusite, siteurile de Online dating se inmultesc exponential, lumea e innebunita dupa acel sentiment de libertate si lipsa de inhibitie, pe care ti-l da netul. Ca pana la urma cu totii tot la sex ajungem, ba direct ba pe ocolite.
Am trecut prin prima criza acum 3 zile. M-am enervat atat de tare, incat l-am blocat pe FB. Am citit vreo jumatate de ora instructiunile cum se face si ce inseamna blocajul. Deci e simplu, mult mai simplu decat in viata reala, nu tu certuri, priviri fulgeratoare, etc. Dai un click si l-ai rezolvat.
Iti ramane totusi o usita de scapare: chiar daca nu mai sunteti prieteni, ii vezi wallul si ii poti trimite mesaje. Clar, ca i-am trimis, doar nu vreau sa par chiar atat de coldhearted, incat sa nu dau macar o explicatie. E trist, cred ca ii pare rau, imi trimite doi smiley plangand.
Pentru ca parea chiar indragostit si admit ca-mi place, decid sa-i mai acord o ultima sansa si ii trimit din nou un Friend request, pe care-l accepta dupa o zi de asteptare, poate sa arate si el, ca nu-i mai pasa ca inainte, poate e prea ocupat, cine stie….
Vom trai si vom vedea… sunt chiar curioasa daca mai reinnodam relatia. Va mai fi poate nevoie de o puzderie de melodii din Youtube, vreo duzina de Smileyuri de tot felul si ore bune in fata calculatorului, dar poate vom ajunge sa ne spunem din nou Baby, I love you. Sa ne intalnim intr-o zi si sa ne uitam unul la celalalt fix in ochi.
E bine, e rau? E realitate, e fake, e abureala? Sa creada fiecare ce vrea.
Intre timp eu mai consum cativa kilobaiti pentru o doza zilnica de dragoste virtuala, ca de…se pare, ca nea Big Brother ii cam fura sagetile lui Cupidon in secolul 21!” Anonim
Sa nu ai parte de o dezamagire atunci cand o sa-l intalnesti. Sper sa nu. Bafta!
se decide viata cu un Click
Prezenta la datorie inca o lovita in minte si inima, partasa a unei astfel de “virtual love affair”.
Cam asa a inceput si “povestea” mea, fiindca altfel nu stiu cum sa o numesc.
Sau mai degraba, miracol, fiindca l-am intalnit intr-o vreme in care eram zguduita sufleteste de boala mamei, si de tot ce implica aceasta.
Intr-o vreme in care desi implicata intr-o relatie, fiecare isi ducea viata proprie separat.
Si l-am intalnit pe facebook, din pura intamplare.
El fugea de un trecut absolut negru, ce implica droguri si politie, eu cautam o alintare in scris. Nu ne-am gandit nici o secunda ca acea zi fierbinte de august de la mine, si noapte singuratica pentru el va insemna inceputul unei prietenii si conexiuni sufletesti ce depaseste bariera ratiunii.
Da, am avut parte de vorbe inmuiate in miere, da, am avut parte de certuri temperamentale ca furtunile de vara, am avut parte de toate.
Da, am renuntat la relatia ce numai relatie nu era… da, mi-a spus cat de mult isi doreste sa scape de probleme si sa vina la mine in Romania, sa traverseze oceanul pentru mine, si daca e nevoie, sa ramana aici definitiv, cu mine.
Cu cea care i-a salvat viata si l-a intors din nou cu fata la familie si cei dragi… Cat de mult isi doreste sa imbatraneasca alaturi de cea mai buna prietena a lui, de fiinta care l-a scapat de infern si l-a ajutat sa se iubeasca din nou. Si sa se regaseasca pe sine, asa cum era inainte ca toate problemele sa fi inceput.
Am descris totul prea romantat? Probabil.
Dar cred ca nu ai cum sa nu faci asta, in clipa in care el este cel ce te construieste din nou, dupa ce altii ti-au calcat sufletul in picioare.
Da, sansele sa fim impreuna vreodata, sunt aproape nule, nu ma arunc in astfel de vise, desi am abia putin peste 20 de ani, si cred ca o astfel de naivitate poate mi-ar fi scuzata, intr-un anumit procent.
Dar nu am cum sa imi opresc implozia din inima de fiecare data cand ma gandesc la propriul meu “virtual love affair”, intamplare ce m-a recladit, mi-a redat speranta si taria in mine, si m-a adus la mal dupa mult prea multa vreme petrecuta pe fundul unui lac tulbure.
Voi fi atat de norocoasa incat intr-o zi sa il intalnesc fata in fata? Nu stiu. Dar nu am sa refuz niciodata zambetul ce mi-l zugraveste pe chip de fiecare data cand imi amintesc de “my virtual love affair”.
Nu cred ca am sa fac asta nici cand va fi demult incheiata povestea noastra.
Si eu mi-am intalnit dragostea tot prin intermediul internetului, dar pe facebook. Si el e tot din Anglia, nici macar nu locuim in acelasi oras din Romania, dar dragostea se poate mentine oricum, indiferent de distante.
Noi ne-am indragostit doar auzim voci sau vazand zambete dincolo de un webcam, impreuna cu vise create impreuna .
Este extraordinar de greu uneori, dar il iubesc si e mai presus de orice altceva !
auzind* imi cer scuze
Eu am trait aceeasi poveste si inca o traiesc. L-am cunoscut pe un site de matrimoniale, el fiind de peste oceane.Ne-am mutat cu conversatia pe Skype si am chatuit timp de 6 luni. eram amandoi indragostiti si dornici sa ne cunoastem si face to face. Dupa 6 luni ne-am vazut, ne-am placut si mai mult. Am petrecut 2 sapt impreuna. A plecat, am continuat pe Skype 🙂 Am hotarat sa ne casatorim. Ne-am casatorit. Anul acesta facem un an de casatorie.
Nu regretam ca ne-am grabit. Intr-adevar dupa casatorie, locuind impreuna, ne-am descoperit toate minusurile, ne-am certat de muuuulte ori, si-a facut bagajul de muuuulte ori dar nu am renuntat 🙂 Ne iubim, asa cum stim noi. Suntem amandoi putin dusi cu pluta, dar ne potrivim 🙂 Si o sa luptam cu noi insine, sa pastram aceasta iubire 🙂
Draga mea,
Am sa-ti daram toate visele…daca vrei sa gasesti astfel de personaje,adica vaduvi,care isi cresc singuri copii,poti gasi pe toate site-urile.Intra pe WAYN-site de socilaizare si acolo ai sa intalnesti numai si numai vaduvi :)))
O sa inceapa sa-ti trimita scrisori /emailuri lacrimogene,o sa-ti spuna ca nu pot trai fara tine si tot restul.Iti mai pot spune ca exista un grup de englezi care se ocupa cu asa ceva pe acest site si pe FB,mai exact cu bataie de joc!
Am primit si eu o asemenea scrisoare,norocul meu ca am vb cu o alta tipa care se conversa de vreun an cu un englez ”vaduv”,am facut schimb de emailuri si…surpriza,surpriza!erau identice,alfel poate acum scriam si eu ceva de genu’ pe aici…iar cand i-am trimis reply si l-am luat un pic in balon,a sters contul,apoi a creat altul sub alt nume cu aceleasi poze.
Asa ca ai grija!
“My virtual love affair” dureaza de trei luni. A inceput cu o conversatie banala in engleza, a coincis cu o perioada dificila prin care treceam si mi-a oferit suport moral neconditionat, a continuat cu un joc de cuvinte. M-am lasat in voia emotiilor si mi-am permis sa imi intind aripile si sa zbor, dand frau liber imaginatiei.
Nu ne cunoastem fizic, nu am facut schimb de poze, nu ne-am vazut profilul de Facebook, niciunul dintre noi nu stie cum arata celalalt. Relatia dintre noi e ca un puzzle, construit din bucatelele de informatii schimbate; suntem doua iconite gri colorate de imaginatie. Si am decis de comun acord sa ramana asa. Fiecare dintre noi avem viata noastra, cu virgula si cu zecimalele unei alte persoane, insa in lumea virtuala suntem doua jumatati perfecte.
Intre noi sunt doar cuvinte, inocente sau insinuante, serioase sau amuzante. Cuvinte scrise care alcatuiesc fraze, care pun intrebari, care afirma, care neaga, care produc senzatii. Si imaginatia, cea care coloreaza spatiile in alb si negru. Restul sunt doar mici amanunte: chipurile, atingerea, prezenta fizica…
Ne despart doar 300 de km, dar preferam sa traim in galaxii diferite. El e Luceafarul meu, eu sunt Luna lui…
E plina Marea Britanie de “soul mates” 😀 😀 …
e usor in lumea virtuala, pentru ca nu traiesti cu persoana respectiva, nu ii vezi defectele. Iar in momentele de conversatie fiecare da ce e mai bun. E mai usor pentru ca poti sa iti expui gandurile si trairile ca si cum ai vorbi cu tine, nefiind nimeni langa tine sa iti arate reactiile lui la ceea ce spui.
Eu nu cred in asa ceva, cred ca te ajuta ca sustinere, ca deschidere insa real love nu poate fi virtual si cine stie poate ratezi si nu vezi ce ai in jur crezand si sperand la ceva virtual.
Pe mine ma sperie ce amploare a luat lumea asta online, cate despartiti din cauza unor site-uri: facebook/xxx etc
Poti oricand sa iti incerci sansa printr-un mesaj virtual si sa intri in viata cui vrei, sa i-o strici daca ti se da ocazia.
Cand sunt atatea locuri frumoase de vazut in tara asta, in lume mi se pare pacat ca oamenii isi pierd atata timp in virtual.
Mi se pare atat de trist ca existam prin niste profiluri pe internet si socializam tot in limitele impuse de ele…atat de trist ca uitam ce importanta e interactiunea directa cu oamenii si ne creem iluzii conversand la nesfarsit cu cineva pe care nu l-ai vazut niciodata. Eu personal refuz sa accept o posibila “virtual love affair”…tocmai pentru ca nu-l poti privi in ochi pe celalalt, sa citesti in gesturi reactiile lui, sa-l vezi nervos, cu fruntea incretita si tu sa incerci sa schimbi cumva asta…sa-l vezi zambind cand spui o tampenie…sau apropiindu-se stangaci de tine :)…e imposibil sa inlocuiesti toate astea, care mi se par atat de valoroase, cu smile-uri pe chat…oamenii nu pot fi cunoscuti atat de usor, insa pe internet nu-l cunosti nici macar pe aproape de cum este de fapt. Nu judec pe nimeni care face asta, ma bucur ca cel putin reusesc sa traiasca emotii frumoasa, insa am convingerea ca sunt iluzii, sunt povesti pe care si le creeaza in minte in functie de cum vor ca relatia sa evolueze…Internetul nu va limita niciodata asta, iar mintea este atat de libera incat la un moment dat poate nici n-o sa-ti mai dai seama ce e real si ce e rodul imaginatiei tale. Imi pare rau ca am evoluat catre o societate care nu mai stie sa intalnesca oameni noi, sa-si faca noi prieteni sau sa-si intalneasca jumatatea. Si…da, inclusiv eu nu mai stiu cum sa fac asta, suntem toti ascunsi in spatele calculatoarelor, nu stiu cum sa beau o cafea cu voi, sa ne enervam reciproc, sa ne certam si apoi sa devenim prieteni care vor raspunde la telefon la 2 noaptea pt ca ai tu o problema existentiala :)) O seara minunata sa aveti! 🙂
Mi se pare atat de trist ca existam prin niste profiluri pe internet si socializam tot in limitele impuse de ele…atat de trist ca uitam ce importanta e interactiunea directa cu oamenii si ne creem iluzii conversand la nesfarsit cu cineva pe care nu l-ai vazut niciodata. Eu personal refuz sa accept o posibila “virtual love affair”…tocmai pentru ca nu-l poti privi in ochi pe celalalt, sa citesti in gesturi reactiile lui, sa-l vezi nervos, cu fruntea incretita si tu sa incerci sa schimbi cumva asta…sa-l vezi zambind cand spui o tampenie…sau apropiindu-se stangaci de tine :)…e imposibil sa inlocuiesti toate astea, care mi se par atat de valoroase, cu smile-uri pe chat…oamenii nu pot fi cunoscuti atat de usor, insa pe internet nu-l cunosti nici macar pe aproape de cum este de fapt. Nu judec pe nimeni care face asta, ma bucur ca cel putin reusesc sa traiasca emotii frumoasa, insa am convingerea ca sunt iluzii, sunt povesti pe care si le creeaza in minte in functie de cum vor ca relatia sa evolueze…Internetul nu va limita niciodata asta, iar mintea este atat de libera incat la un moment dat poate nici n-o sa-ti mai dai seama ce e real si ce e rodul imaginatiei tale. Imi pare rau ca am evoluat catre o societate care nu mai stie sa intalnesca oameni noi, sa-si faca noi prieteni sau sa-si intalneasca jumatatea. Si…da, inclusiv eu nu mai stiu cum sa fac asta, suntem toti ascunsi in spatele calculatoarelor, nu stim cum sa bem o cafea cu oameni noi, sa radem, sa ne enervam reciproc, sa ne certam si apoi sa devenim prieteni care vor raspunde la telefon la 2 noaptea pt ca ai tu o revelatie :)) O seara minunata sa aveti! 🙂
Hm… n-am făcut asta, n-am să fac asta, nu cred într-asta! Ieșiți doamnelor afară din case, sunt ”domni” îndoliați și învăduviți pe toate drumurile.
Si eu am trait doua astfel de inceputuri de relatie in lumea virtuala, prima ,odata transpusa in lumea reala a rezistat doar 1 an pentru ca el era plecat la munca in UK ,dar a fost cel mai intens an din viata mea si nu regret nici o secunda iar a doua relatie a inceput pe un site de socializare si zilele astea sarbatorim 4 ani de relatie si avem impreuna un baietel superb. Pot sa spun ca mi-am gasit jumatatea.
Yoyo, mi se pare mie sau nimeni nu a inteles ce ai vrut sa redau aici?
Oricum, ma bucur ca ai avut norocul sa il intalnesti la momentul potrivit cand aveai asa mare nevoie. Sometimes, timing is everything!
Eu am o cunostinta care este maritata de 5ani cu un englez. S-au cunoscut pe net, s-au intalnit, s-au placut si acum au o viata impreuna in Anglia. L-am cunoscut pe tip cand au venit in Ro si este o persoana la locul ei, nu as fi crezut ca e genul care isi cauta nevasta pe net… Este un mare risc sa iti cauti perechea doar printre cuvinte elctronice, dar e un risc si sa o alegi doar privind-o in ochi. Pe o persoana o poti cunoaste atata cat iti permite sa vezi in rest trebuie sa te increzi in propriile instincte care nu te inseala niciodata. Daca e sa fie va fi, daca nu… e legea junglei 🙂
Oricum, eu una nu as avea curajul sa ma incred doar in niste cuvinte scrise, dar in marea majoritate a cazurilor nu ma bazes nici macar pe vorbe… Faptele conteaza si ele nu pot fi ascunse in spatele vorbelor sau a randurilor scrise. Netul pentru uni e o sansa la fericire asa ca de ce sa dai cu piciorul la ceva ce ar putea fi doar din cauza ca nu se inscrie in standardele valorice ale majoritatii?
Daca nu mai vrei sa fii singur atunci trebuie sa fii dispus sa faci ceva, sa risti altfel vei ramane tot singur. Fetelor va apreciez curajul de a face ceva, de a nu sta sa astepti un Fat Frumos care nu mai stie (nu mai vrea) sa fie Fat Frumos. Eu una recunosc ca nu as putea fi asa de curajoasa. 🙂
Frumos!
Uneori este posibil.
Eu una am patit-o rau cu un asemenea virtual bullshit. Cam asa a decurs si scenariul meu. Cand imi era lumea mai draga, m-am trezit santajata pentru bani. Aveti maaaare grija! M-am documentat pe net si am aflat, ca exista o adevarata mafie, dating scammers si scammers, deci escroci de tot felul, care va iau cu lugu, lugu, pana va castiga increderea si obtin ceva informatii personale si o fac doar pentru bani. mai ales HI5 misuna de asemenea indivizi, deghizati ba in femei ba in barbati cu profile false.
Sa nu aveti nicioadata incredere in straini cunoscuti pe net. Atat din experienta mea.
wauuuu. te.am descoperit de putin timp , dar imi place ceea ce citesc si apoi povestea asta imi pare un deja vu care continua de ceva vreme pt mine doar ca ea e din Londra si eu … eu un calator neastamparat nimic mai mult 🙂
In lumea virtuala totul e perfect, dar aparentele inseala. Din propria experienta pot sa iti spun ca e foarte usor sa minti pe cineva sa-l faci sa te iubeasca si apoi sa ii spui ca nu esti ceea ce pari.
Tags
Arhiva
Recent Posts
Pages
Comments
Archives
Spam Blocked
Categories
Categories
Categories
Pages