de ce ne iubim?
Written by Otrava, Posted in Diverse
Esti perfectionist dar ajungi sa iubesti imperfectiunea. Esti timid dar cateodata scoti leopardul din tine. Cand doi oameni se contopesc si se muleaza atat de bine unul pe celalalt…nimic nu mai conteaza.
Caldura si linistea dintr-o casa in care doi oameni se iubesc si traiesc fiecare moment cu intensitate nu poate sa fie comparata cu nimic. Este bine pur si simplu pentru ca amandoi sunteti acolo. Restul nu conteaza. Conteaza doar gesturile, atingerile. In esenta frumusetea unei relatii intre doi oameni in asta sta. In bucuria care se poate citi pe chipurile acelor oameni. Cum zicea cineva…si bine zicea:
“de ce-l iubesc eu pe el?
poate…
pentru ca uneori ai putea fi nesuferit, alteori, adorabil…
pentru ca poti fi si simplu si complicat…
pentru ca poti fi si calm si nervos…
pentru ca ai intrat in viata mea si te incapatanezi sa ramai acolo…
pentru ca esti ordonat in dezordinea ta…
pentru ca uneori, esti barbat, alteori, esti copil…
pentru ca esti asa si nu altfel…
pentru ca esti imperfect si nu perfect…
te iubesc…pentru multe…si pentru nimic…”
Ce inseamna sa iubesti?
Inseamna sa te dedici cu totul persoanei de langa, sa ai incredere sa te incredintezi altcuiva, nu doar trup si suflet ci si moral, psihic.. sa-ti lasi la iveala toate slabiciunile, sa poti sa impartasesti orice, de la cea mai mica bucurie la cea mai grea grija sau incercare la care esti supus.
Si multe altele dar nu la asta vreau sa ajung.. Ce vreau sa subliniez este altceva. Ce faci cand cele enumerate mai sus ajung un fel de povara pentru celalalt, cand crede ca tu ii pui pe umeri tot ce ai tu greu, cand crede ca tu mai esti o persoana independenta, ca prin incercarea de a te contopi cu celalalt din toate punctele de vedere crede ca incerci il bagi in cele mai intunecoase parti ale tale si sa-l lasi acolo.
Ce faci cand stii ca vrea sa faca ceva si iti spune ” nu pot sa te las singura” mai exact ” nu pot pentru ca esti in viata mea” si cand ii spui defapt cum suna iti zice ca defapt nu vrea asta desi el stie ca tu stii ca isi doreste.
Ce faci? Cand ajungi sa te simti ca o povara. Ce faci cand nu poti sa te vaiti de ceva pentru ca stii ca poate chestia aia il enerveaza si ti-a zis ca nu vrea sa te mai auda spunand asa ceva pentru ca il streseaza.
Si ce faci cand il iubesti prea mult si nu poti sa-i zici chestiile. Ce faci?
nu suna deloc bine “povara”… in cel mai rau caz poti sa nu-i spui la momentul respectiv daca tu consideri ca nu este cazul … cu toate ca un lucru esential si important este comunicarea …
Nu stiu cine esti dar daca ai gasit raspunsul la intrevarile astea, te rog din suflet sa raspunzi pentru ca eu nu le mai pot face fata si pur si simplu,ma,termina,psihic.
Pai, acolo nu mai e iubire.
Si ca sa te completez…de ce nu?
O duminica placuta alaturi de ea iti urez
Multumesc. La fel si tie. O duminica linistita.
poate vei scrie un articol si despre “de ce nu ne iubim”
scriem 🙂
ne iubim .. pentru ca tanjim unul dupa altul, ne iubim pentru ca in sfarsit avem senzatia ca am gasit acel ceva-ce pana acum doar l-am cautat si s-a lasat ceva asteptat, ne iubim pentru ca stim sa apreciem omul de langa noi cu toata fiinta noastra si deodata..timpul parca sta in loc si are rabdare doar pentru noi doi…
Ne iubim ….pt. ca Dumnezeu este iubire….este Creatorul nostru….iar noi suntem creati dupa ‘chipul si asemanarea lui’, conform Bibliei.
Te iubesc pentru ca esti bun, te iubesc fiindca esti inteligent, te iubesc fiindca esti frumos: te iubesc fiindca înseamna ca “te” este iubit nu pentru el, ci conditionat, din anumite cauze. O iubire provocata de cauze constiente, de calitati pentru care dictionarul are cuvinte, de însusiri externe; o iubire acordata ca un premiu pentru calitati estetice, morale si intelectuale, o iubire pe care o poti justifica nu este iubire.
Şi apoi bun, inteligent, frumos poate fi si unul şs altul, dar “te” sunt numai eu ..” Garabet Ibraileanu
Eu zic ca poti mai mult pentru 3mii de like-uri… Sau ca ar trebui sa scoti mai mult.
Cand realizezi ca totusi iubesti o adunatura de carne si oase?O furtuna de sange ce curge prin vene sauo faptura care ti-a smuls zambete dupa ce ti-a umbrit sufletul cu lacrimi?Cum deschizi ochii plina de dorinta de a-i revedea chipul,desi au trecut doar cateva ore de cand somnul ti-a furat aceasta priveliste?Si cum poti,tot tu,sa lasi gandul ivit de la ultima cearta,sa-ti carpeasca inima cu indoiala?Aceea ca nu sunteti facuti pentru a ramane impreuna?
De ce ne iubim? De ce il iubesc?
Pentru ca mi-am pus toate intrebarile astea…Si-astept in continuare sa vina acasa,sa ma cuibaresc in bratele lui ca si cum as face asta pentru prima data,si apoi sa adorm linistita cu gandul ca stie..Stie ca il iubesc,stie ca sunt umbra lui atunci cand nu e cu mine,stie ca nu mi-e frica sa mor,pentru ca voi trai prin el mai departe….
De ce spanac iubesc eu?
Pentru că treptat şi fără să îmi dau seama, El, a reuşit să mă facă să citesc genul ăsta de articole, lucru care mă face să realizez că, ştiu şi eu să iubesc.
Cat de tare e asta. Multam…Andra 🙂
Atata timp cat se poate explica, cat are ratiuni logice si motivatii, nu cred ca este iubire. Iubirea este si punct. Nu se justifica, nu se explica, nu se cuantifica. Doar atunci cand toate acestea dispar si totul este dincolo de cuvinte, cred ca se poate spune ca iubim. 🙂
PERFECT ADEVARART !
Pai de ce sa nu iubim atunci cand gasim persoana care isi doreste sa o iubim.Doar asta e ceea ce cautam toata viata.
Iubim pt ca avem nevoie de iubire.Corpul nostru o cere prin toți porii…de când ne naștem avem nevoie și plângem după iubire, prima data în brațele mamei noastre atunci când căutam căldura sânului, apoi când facem primii pași și căutam în ochii părinților noștri admirația binemeritata. …căutam iubire în brațele bunicilor, în vorbele celei mai bune prietene, în lacrimi și rugăminți, în discoteci; în parcuri, în citate celebre. …Cu alte cuvinte suntem dependenți de iubire de când ne naștem și pana murim.Asa ca hai fraților IUBIȚI mult ,frumos, cu patos.Iubiti omul de lângă voi, iubiți soarele și luna și stelele,iubiți fluturii și florile și gândurile frumoase.
si ce te faci atunci cand iubesti dar nu il iubesti pe el? si ce faci cand copilul celui pe care nu il mai iubesti spune…vreau la tata…si ce faci cand nu mai rezisti sa te uiti in ochii celui pe care nu il mai iubesti pentru ca te gandesti non stop la cel pe care il iubesti….si ce te faci?…si daca ai termina cu toate, si daca ai abandona lupta cel pe care il iubesti cu atata ardoare nu te cauta, nu te suna, nu te vrea in viata lui…pentru ca pur si simplu nu concepe ceea ce vrei tu sa faci…sa i te dai lui…
Ff adevarat nameless….sa scrii aici knd gasesti un raspuns
De ce ne iubim? Pentru ca nu stim sa facem altceva? Pentru ca din iubire am venit si asta e menirea noastra in viata? Pentru ca daca nu iubesti, indiferent ca te referi la oameni sau la actiuni, nimic nu are sens? Si pentru ce ne punem aceste intrebari? Poate pentru ca o iubire pe care am inteles-o este mai trainica, ne face sa ne simtim mai siguri, si cand intelegi de ce iubesti pe cineva, cred ca il iubesti cumva….”mai deplin”. Nu? Unii oameni au nevoie de siguranta…pentru ca s-au ars de prea multe ori…asa cred eu.
Ce te faci când iubirea devine obsesie??? :((
Iubim pentru ca fericirea suprema a oamenilor din toate timpurile a fost surmontarea acelei bariere dintre noi insine si exprimarea emotiilor si sentimentelor noastre, adica dintre noi insine si ceilalti. Nu putem surmonta de fapt aceasta bariera, dar, precum niste vecini care discuta peste gard, putem fi impreuna. Totusi, aceasta comuniune implica mai mult decat comunicarea. Mai exista increderea, care sta la baza oricarei relatii.
Oamenii de stiinta au descoperit ca atunci cand animalele se reproduc si dau nastere puilor, in creierul lor se secreta anumite substante chimice specializate care permit o modificare a comportamentului. Cea mai importanta dintre acestea se numeste ocitocina. Nu, nu este un hormon al fericirii. Din contra, poate provoca anxietate, deoarece modifica pattern-ul de conexiuni neuronale responsabile cu experienta, astfel ca noi experiente sa se poata forma. Cand ne indragostim, devenim in mod dramatic constienti de aceasta modificare sub forma unei inspaimantatoare pierderi a identitatii si a controlului de sine.
Relationarea insa nu vine cu aceasta modificare a experientei, ci prin activitatea impartasita. Si nu, nu ma refer aici la preludiu si orgasm, ci la toate acele activitati cooperative pe care un cuplu le face impreuna.
Deci ocitocina nu este drogul fericirii, ci o unealta a creierului de a crea incredere si este foarte cunoscuta in legatura indestructibila dintre mama si copil. Poate ca acum un milion de ani, stramosii nostri au invatat cum sa foloseasca acest mecanism pentru a promova relationarea sociala dincolo de uniunea sexuala cand au creat grupuri si triburi.
Nietsche si-a dat seama de asta, Emil Durkhei si alti antropologi au demonstrat angajarea oamenilor in orgii dionisiace sau ceremonii religioase ca modalitati eficiente de a crea identitatea de grup. Increderea vine atunci candd suntem in stare sa prevedem ce vor face altii si nu o putem dobandi decat prin actiuni repetitive de cooperare.
Fericirea vine din activitatile pe care le impartasim cu oamenii in care avem incredere si tocmai asta ne face sa ne impartasim semnificatiile noastre peste acea bariera care ne separa pe noi de ceilalti.
Cer scuze pentru lungimea raspunsului, dar sunt si eu indragostita si am citit mult pentru a-mi explica de ce nu ma recunosc deloc atunc cand sunt cu el. Asa am si ajuns pe pagina asta.
Mult succes in continuare! Sa iubiti si sa fiti iubiti!
Foarte frumos
Pe mine nu ma iubeste nimeni! Nici macar eu nu ma mai iubesc… Dar el sau ea,ei sau ele … Nu e nimeni aici…!
Tags
Arhiva
Recent Posts
Pages
Comments
Archives
Spam Blocked
Categories
Categories
Categories
Pages