“Oamenii nu te iarta daca esti fericit”
Written by Otrava, Posted in Diverse
Am scris cu ceva vreme in urma un post care se numea Fericirea nu se striga in gura mare…fericirea se vede pe fata. Azi o sa vorbim despre oamenii care sunt deranjati de fericirea ta. Genul ala de oameni care te intreaba “cum esti? Sunt bine. Indragostit pana peste cap si fericit”
…apoi urmeaza o replica gen “ahhh” Un soi de dezaprobare. E genul de om care crede ca stie tot, ca a trecut prin toate, ca stie el mai bine decat tine cum iti este. E genul care spune un “foarte bine. Ma bucur foarte tare pentru tine” dar se vede ca o zice cu jumatate de gura. Se vede pe fata lui ca nu e ok. Ca sufere teribil pentru cat tu esti ok. Pentru cat tu ai tupeul sa spui ca esti bine, ca esti fericit. Dar nu numai ca spui asta…se vede pe fata ta.
Si chipul asta al tau in deranjeaza pe om teribil de tare. Omul e in stare sa iti spuna ca dragostea dureaza 3 ani, ca in Love Story finalul a fost cam nasol, ca Tristan si Isolda nu aveau chiar o relatie perfecta, ca Romeo si Julieta nu au fost tocmai ok, ca Troilus si Cresida au avut belele de cand s-au indragostit unul de altul. Genul asta de om este cel mai bun cand ai dat de belea. E genul facut sa iti spuna “Nu esti ok? Lasa ca o sa fie bine”.
El atunci se activeaza. Atunci sare la cap. Cand aude ca nu esti ok. E genul caruia ii pare rau ca spui “sunt foarte bine. Imi merge excelent”. La naiba…ceva nu e ok. Cum adica ii merge excelent? Da oameni buni asa sunt eu…zambesc, fac glume mai mereu, rad cat pot de mult, traiesc fiecare clipa la intensitate maxima. Imi place sa traiesc si sa rad… imi exprim sentimentele.
Acum cateva saptamani ma intreba cineva Care e cea mai mare realizare a ta? Am raspus simplu: “Faptul ca fac exact ceea ce imi place”. Asta este cea mai mare aroganta a mea. Asta este luxul suprem. Am vazut acum cateva zile un citat foarte misto “Oamenii te iarta daca faci crime. Dar nu te iarta daca esti fericit.”. Constantin Noica.
Citatul cu pricina ii apartine lui Constantin Noica.
daaa…si daca se poate au grija sa iti stearga si zambetul ala de pe fata. Daca moare capra mea, de ce sa nu moara si a vecinului. Da-i sa moara!!! :)))
Pana la urma cui ai pasa daca se bucura cineva , sau nu , cat timp TU te bucuri ? Genul de oameni care raspund cu ,,ahhh”dezamagit se scot repede din lista ,,Best friends” si se muta in ,, People I knew ”
Bun articol! Felicitari. Mi-ar fi placut sa citesc mai mult despre asta, mai ales despre fericirea oamenilor realizati, care iubesc meseria pe care o practica, care isi iubesc familia si tot ce au creat din dragoste pentru ei si pentru cei de langa ei. Cred ca asta e marele focar de invidie care se naste in urma deziluziilor si neincrederii in fortele proprii. Cei care afiseaza zambetul ala fals de care spui, traiesc drama singuratatii, insuccesului etc. Acesti oameni nu sunt de condamnat, ei raman victimele propriului destin, pe care si-l construiesc pe un fundament solid de neincredere in fortele proprii. Cu totii avem sansa si puterea de a gusta din fericirea asta suprema, care te face sa radiezi. Trebuie doar sa iti oferi sansa de a crede in asta si de a incerca. Iti scriu din perspectiva omului care a simtit fericirea si a invatat sa ii faca si pe cei slabi sa pretuiasca sentimetul acesta.
Cel mai trist e cand iti dai seama ca multi dintre prietenii tai sar sa te aline cand iti merge prost, iar cand ai succes te demoralizeaza. Legat de asta mi-a placut ce a zis Maradona zilele trecute intr-un interviu:
“Tuturor celor care nu au crezut in mine, le dau m##e”
Maradona este unul dintre sportivii pe care ii apreciez mult.
Ce te faci cand tocmai mama ta, din pricina propriilor esecuri si nemultumiri, este un astfel de om?!
Habar nu am.
Tare mult mi-as dori sa aflu si eu raspunsul la aceasta intrebare . 😀
Ale, o ignori si mergi mai departe. Cu un zambet imens pe fata :p important este ceea ce te face pe tine sa zambesti si sa fii fericita 🙂
in primul rand incerci sa intelegi ,oricat de greu ar fi asta, ca esti o persoana separata de mama ta, cu lumina si caldura proprie si pentru linistea ta viitoare este imperios necesar sa iti iei singur/a deciziile…..bune sau rele. sa te detasezi suficient de mult. in al doilea rand dar foarte important atat pentru tine cat si pentru ea, trebuie sa intelegi ca spre deosebire de restul oamenilor ea are aceasta atitudine din frica si acelasi timp din dorinta ca tu sa nu suferi aceleasi esecuri si neimpliniri. pana la urma…..din iubire de mama dar care iubire din pacate nu gaseste cea mai buna forma de exprimare.
toti ceilalti oameni o fac tocmai din speranta (secreta) ca si tu vei trece prin aceleasi neimpliniri ca ei.:). sau din propria lor renuntare de a incerca. sau din egoism etc etc lista e prea lunga. sa o ignori….asa cum spunea cineva intr-un comment-sfat, mi se pare in 99% din cazuri , obiectiv imposibil. este si foarte periculos pentru linistea ta interioara pe mai departe. familia nu se (poate) ignora. chiar daca incerci efectele sunt de cele mai multe ori dezastruoase. pentru toti participantii. :). cel mai bine ar fi sa incerci sa o ajuti sa isi depaseasca propriile frici si temeri. (daca nu faci asta pentru mama ta….atunci pentru cine?). stiu ca nu e cea mai comoda solutie si nu e cea mai placuta situatie….dar mai mult de atat nu vad. poate altii pot mai mult. totusi sper ca te ajuta.
Dar poate ca exista oameni care se bucura pentru semenii lui,crezi ca asta nu e posibil?…
Adica eu daca nu ma bucur pentru persoana respectiva nu ii zic,de ce sa ma ascund dupa deget si sa ma dau o finuta cand de fapt e exact contrariul, nu imi pasa am o indiferenta nesimtita fata de el/ea.
Cand nu te bucuri pentru respectivul/a care e fericit/a ma intreb de ce mai esti prieten/a cu el/ea?
Adica pana la urma fericirea se contagioasa daca stii sa te bucuri 🙂
Exista o posibilitate atunci cand ai sentimente de atractie pentru persoana respectiva ,atunci clar nu poti sa sari in sus de bucurie pe moment daca e fericit/a cu altcineva :))) dar intr-in final iti revii :)). Am dreptate?
Otrava, am constatat de-a lungul timpului iar apoi mi-am confirmat citind despre subiect ca oamenii care au un caracter slab (o buna parte de altfel) adopta un astfel de comportament. Procedand asa, in mod involuntar si absolut automat, ii ajuta sa simta mai puternici si sa aiba mai multa incredere in sine.
Eu ma bucur mai mult pentru altii decat pentru mine, uneori simt ca traiesc “vicarious” fericirea altora 🙂 Cred in V.I.S.(VIATA,IUBIRE,SPERANTA) si ma trezesc deseori mergand pe strada bufnind in veselie si zambind de “nebun”. Iti multumesc dragule ca ai scris 🙂
…si nu am secrete,cand iubesc sau sunt fericit imi vine sa strig de pe “acoperisul lumii” 😛
La 27,aproape 28 de ani,am aflat si eu ce inseamna sa fi fericita .Luxul acesta este : sa fi fericit!!…Iar fericirea asta se vede in fiecare cuvant al meu,in fiecare gest,pe chip,pe unghii,pe haine si pe chipurile altora (energie pozitiva).Insa nimic nu e gratis si nu poti primi ceva fara sa pierzi ceva………. familia mea nu era asa cum credeam eu ca este : este ff ok daca poti sa oferi ceva,atunci cand nu mai poti oferi lumea iti va spune mereu “la revedere”…Insa ce ma deranjeaza cel mai mult este ca fericirea mea depinde de o persoana si asta nu e ok…pentru ca niciodata nu se stie ……..
Vezi, inseamna ca io am dat de o leaca de intelepciune. La intrebarea formala “Ce faci?” am invatat sa raspund “Binisor spre bine si mai las loc.” (daca aceasta se insoteste cu un zambet sincer, rezulta anihilarea energiilor negative – ca doar nu fac excelent – si uneori alte zambete in jur). Starea de fericire nu este ceva permanent, ca ar deveni plictisitor si am pierde scala, dar increderea ca poti fi si fericit nu ti-o poate lua nimeni, decat daca renunti singur. P.S. Place mult mintea care scrie asa!
Mai oameni buni ce pastile luati de va considerati fericiti?
Au nu le gasesc de atatia de ani.
Fericirea e un lucru atat de relativ… Eu nu cred in expresia asta: sunt fericit pentru ca… cutare. Eu zic ca e un sentiment de moment, pentru ca e absurd sa consideri ca e ceva general. Poate te trezesti foarte prost dispus intr-o dimineata si pur si simplu nu ai o dispozitie prea buna in restul zilei, dar asta inseamna ca esti nefericit in general? Nu. Poate eu ma simt fericita cand imi cumpar o rochie frumoasa, cand ii aud pe parintii mei cum povestesc linistiti la o cafea in bucatarie, cand imi strang iubitul in brate, cand o revad pe sora mea dupa multe luni… Dar nu le pot avea pe toate odata, altfel m-as considera cel mai fericit om de pe pamant. Si poate fericirea deplina nici nu exista aici pe pamant, poate intr-o alta viata. Si eu sincer am retineri din a-mi verbaliza starile astea de bucurie cu straini, deoarece de cele mai multe ori mi se intoarce roata, asa ca prefer sa spun ca sunt bine si sa nu dau prea multe detalii. After all, tomorrow is another day, nu? Si nu stim ce ni se poate intampla. Eu una ma bucur de moment, sunt fericita ca exist si ca pot sa ma misc, sa respir, sa iubesc.
Replica la acest articol este însuși articolul mai vechi de care ai amintit la început. Poate motivul pentru care “nu mai suporți” atâția oameni “fericiti” este chiar disperarea lor de a o mina și afișa peste tot. Fericirea a devenit o modă..Dacă vrei sa fii parte din trend acum trebuie musai sa.ti dovedești fericirea. Ce mod de a ridiculiza acest sentiment suprem.. care e acum mai mult un hashtag uzat. Sunt destui invidioși dar îi egalează cei care vor sa fie invidiați.
A comenta e usor, desigur! A trai e mai greu! Eu sunt sigura ca majoritatea dintre noi au invidiat pe cineva caruia ii merge bine si e multumit. si debordeaza mereu de fericire Am facut-o si eu, si chiar pe cineva din familie…nu pentru ca as vrea sa-i mearga prost, nici pentru ca ii doresc ceva rau, si nici pentru ca sunt o persoana rea, ci pentru ca sunt om cu bune si cu rele, si evident cu sentimente de exprimat! Un om simplu care munceste mult, care face mult, dar care NU A AVUT O SANSA, la fel ca cel pe care il invidiez.. De cele mai multe ori cei care au totul, au avut si o sansa, o sansa pe care tu nu ai avut-o…Si nu vreau sa aud ceva de genul, ca sansele ti le faci singur…Nu e chiar asa. A intalni persoana potrivita e o sansa, nu e ceva la ce poti lucra.. Cunosc pe cineva care are un sot absolut minunat, perfect! Si muncitor, si bani face, si familist, si …ce mai! Iar fata nu a facut nimic in schimb, nici rupta din soare nu este, nici facultate n-are, e buna de gura..Un om simplu! Dar a avut o sansa, care i-a fost data, nu care si-a construit-o ea! Pentru ca sincer nu a facut nimic in acest sens! Ori stiu fete mult mai muncitoare, frumoase, cuminti si singure, sau care dau numai peste derbedei! Ati intalni iubirea vietii, e un dar, nu e ceva ce poti tu sa faci singur, sau sa construiesti! Deci fericirea nu depinde DOAR de tine. Chiar si in profesie, uneori (chiar de cele mai multe ori) trebuie sa fii la locul potrivit, sa fii remarcat de omul potrivit! Stiu foarte multi oameni talentati care se pierd in multime. Un prieten de familie, un pictor, care statea la colt de strada, ca alte zeci, a facut la un moment dat tabloul unei fiice a unui om important, care dupa aceea a comandat alte cateva, si asa a devenit cunoscut! Iar sansa..lui! Pot sa dau multe exemple si din alte domenii…Oamenii invidiaza pentru ca de multe ori acei fericiti au avut o sansa in plus care le-a determinat o schimbare spre bine, pe care ceilalti nu au avut-o! Si pur si simple te doare sa te intrebi, cu ce este celalat mai special? Pentru ca invidia in fapt e o manifestare a durerii sufletesti, decat a rautatii! Aceeasi mama care isi invidiaza fiica, de fapt is exprima durerea ei, neimplinirea ei in viata, si este o durere atat de mare incat ii acopera puterea de a se bucura pentru propriul copil..Iar propriul copil nu poate intelege ca avut o sansa pe care mama sa nu a avut-o! Din varii motive! Si in loc sa o critice, mai bine ar fi sa incerce sa-i umple acel gol lasat de acele neimpliniri. Nimic nu e mai dureros in viata decat sa-ti vezi neputinta, mai ales atunci cand implinirea ta nu depinde de tine! Nu uitati ca in viata reusesc de fapt putini, pentru ca 90% din populatia lumii traieste in saracie! Iar atunci cand cel implinit iti mai si flutura in fata aceasta fericire, e ca si cum te-ar palmui!
Fericirea e un atribut al copiilor…
Ei stiu sa fie, noi stim doar sa vrem sa fim…
Specia matura, inzestrata cu doua kg de materie cenusie, a inlocuit fericirea cu linistea – care parca se incadreaza mai bine sub piele .
Fericirea la peste 30 ani inseamna foc, inseamna sa arzi pe interior de un foc constient in care sufli sa-l aţâţi mai tare, insemna pasiune ….si atat. Nu exista fericiri linistite. Asa cum nu exista iubire constienta.
Iubirea, la varsta noastra, insemna o nebunie a simturilor. Si vor mai trece cateva decenii pana sa dam iar de fericirea neconditionata. Cel mai probabil la peste 60 ani. Doar ca si atunci fericirea va fi umbrita de necunoscutul in care vom merge cu totii.
Tags
Arhiva
Recent Posts
Pages
Comments
Archives
Spam Blocked
Categories
Categories
Categories
Pages