Oamenii sensibili traiesc, nu supravietuiesc
Written by Otrava, Posted in Diverse
“Nu cred că ţine neapărat de epoca asta, dar cred că oamenii sensibili au o viaţă mai grea decât ceilalţi.”, spunea prietena mea Emilia Popescu intr-un interviu.
Am crezut o perioada lunga de timp ca nu e tocmai bine sa fii sensibil. Treaba asta te consuma destul de mult. Insa daca cineva mi-ar spune in momentul asta ca pot sa scap de sensibilitatea nu as vrea sa fac asta. Sensibilitatea are farmecul ei pe care doar cei care sunt asa il pot intelege. Nu poti explica in cuvinte cum ai trait concertul trupei tale preferate. Nu poti sa spui ce ai simtit cand ai ascultat pe viu versurile de la melodia care iti place cel mai mult. Cum e senzatia aia cand termini de citit o carte care ti-a placut. Cand vezi ca mai ai cateva pagini pana la final iti pare rau ca se termina si iti vine sa mai tragi de timp, sa te mai bucuri in pic de ea. Cum e senzatia aia cand iesi din sala de cinema dup ace ai vazut un film care ti-a mers fix la suflet. Cred ca ultima data am avut senzatia asta la Amour al lui Haneke.
Oamenii sensibili sunt mai buni, respira alt aer, sunt mai calzi, mai pasionali, mai deschisi, mai blanzi si mai buni. Nu exista ceva mai frumos decat sa vezi oameni care cred in ceea ce fac, oameni care pun pasiune in tot, oameni care empatizeaza cu tine cand ai nevoie, oameni care sunt implicate, oameni care vibreaza si care ard frumos, ca o torta. Ce senzatie ai cand intalnesti un astfel de om? Cand vezi ca exista oameni care ofera fara sa ceara nimic la schimb, oameni care impart cu tine bucuria. De ce imi plac oamenii sensibili? Pentru ca nu am cum sa nu ii iubesc pe Luminita Gheorghiu, pe Rebengiuc, pe Purcarete, pe Nadia Comaneci, pe Ana Maria Branza, pe Marius Manole, pe Lia Bugnar, pe Malaele, pe Marin Moraru…
Sunt pro sensibilitate, pro oameni sensibili…..Se pare ca nu sunt singurul pro oameni sensibili… La Roche Posay tocmai a lansat o initiativa dedicata femeilor sensibile nu doar la ten, intr-o incercare de a sensibiliza internetul 🙂 Mi se pare binevenita si va invit sa o descoperiti si voi chiar aici
Oricine iti citeste blogul putea sa isi dea seama ca esti pro sensibil, unul dintre putini barbatii adica 🙂 Si oricum sensibilitatea nu exclude ratiunea
Pentru oamenii sensibili legea gravitatiei nu e lege. Ei plutesc, zboara sau cad in picaj cu simturile pe max.
la cat de adevarat si frumos s-a exprimat artistul EMILIA POPESCU ,….nu poti zice decat , superb si frumos ,….si MULTUMESC pentru OAMENI cu INIMI CURATE !!!
Am trait toate senzatiile descrise mai sus. Stiu ca sunt un om sensibil, uneori ma invinovatesc pentru sensibilitatea mea dusa la extremis. Din cauza celor scrise mai sus am lacrimat, sunt totusi prea sensibila si nu imi face bine mie decat celor din jur. Dar din pacate sunt putin cei care stiu sa aprecieze sensibilitatea, ceilalti multi se folosesc de ea numai pentru asi cladi victoria si fericirea lor pe infrangerea si nefericirea celor sensibili.
Nu stiu daca ar fi fost posibil ca toti sa fim asa, stiu insa ca ar fi fost mull, mult mai bine. Si nu vreau sa ma gandesc ce ar fi fost sa fim toti invers.
Imi doresc si va doresc sa aveti in jurul vostru numai oameni sensibili!!!
Si eu iti doresc fix acelasi lucru.
sunt de acord, dar nu e putin narcisist sa ne numim toti oamenii sensibili? cine va spune ca nu e>?cine va spune ca un film bun nu ii merge la suflet, sau un cantec frumos, poate nu toti oamenii au aceleasi placeri, dar suntem toti sensibili intr-un fel sau altul la placeri, ca nu suntem sensibili cand discutam cu semenii nostrii in contradictoriu si ne place sa ne porcim, sau cand nu suntem sensibili cu privire la sentimentele acelora pe care ii jignim…asta unde ramane? Cred ca prea multa lume se crede sensibila, ranita si vulnerabila, si aceeasi lume da dovada ca nu e de fapt atunci cand conteaza. Nu fac referire la cel care a scris acest artcol, articol frumos de altfel, ci doar mi-a trezit acest sentiment de idignare….
Nu as renunta niciodata la sensibiltate pentru un scop sau pentru teama de suferinta. Daca nu m-as bucura de ce este in jurul meu, daca nu as simti ceea ce ma inconjoara, as fi un obiect. Nu ma intereseaza ca unii imi spun ca sunt o persoana slaba pentru ca ma pierd in detalii in loc sa urmaresc marea imagine de ansamblu. Nu vreau sa ma transform intr-o persoana “puternica”, nu vreau sa “trec peste”, nu vreau sa ignor pentru ca asa e mai bine. Oricat ar fi de greu, asta ma face sa trec mai usor peste provocari, pentru ca imi place sa simt si sa ma bucur de ceea ce e in jurul meu, chiar daca uneori asta ma mai face sa si sufar.
Oamenii sensibili sunt oameni care traiesc din amintiri, se hranesc cu ele si intotdeauna vor mai mult de la ei!
E bine sa fim sensibili, dar uneori si doare sensibilitatea. sau uni isi bat jec de sensibilitatea ta
Imi plac oamenii pe care-i consuma emotiile,care ard pe dinauntru si la care in mod natural se intrevede acest lucru!Senzatia cand intalnesti astfel de persoane este inedita,nu ai nevoie de prea multe cuvinte sau deloc pentru a-ti exprima bucuria!Un schimb de priviri,o atingere de mana sau o simpla apropiere pot face cat o mie de cuvinte!Se produce un transfer tainic de energii intre cel care daruieste si cel care primeste!Este un moment esential,inexplicabil,de neinlocuit!Sunt clipe in care si eu socotesc ca poate lucrurile ar fi mai simple in viata mea daca nu as fi atat de sensibila,sunt doar ganduri care ma parasesc atat de repede cum au si venit!Dupa o analiza mai amanuntita imi dau seama ca nu-mi inspira nimic acele fapturi care se aseamana pietrelor,iar sensibilitatea este o latura a unicitatii mele!!!
cand il vezi pe baiatul de care esti indragostita zambindu-i altei iti doresti sa scapi de senbilitate.. nu au rost lacrimile care curg in van pe obraji….. in acea clipa bucuria de a asculta versurile melodiei preferate nu se compara cu durerea simtita….. In acea secunda in care totul pare gri si e furtuna in sufletul tau si nu exista alinare nu ai cum sa nu iti doresti sa exista o pastila care sa amorteasca durerea..fie macar o zi…sa te pregatesti sa infrunti cu fruntea sus ceea ce te asteapta… in acea secunda eu una as renunta la sensibilitate pentru o zi
vezi tu..in acea secunda vrei doar sa supravietuiesti…..
Durerea te intaraste, dar cateodata prea multa durere nu e buna
cam da 🙂
M am regasit perfect in acest comment . Off …
Ma gandesc des la astfel de oameni de care ai povestit si incerc sa fiu tot timpul recunoscatoare pentru ca ii am in viata mea. Oameni dragi alaturi de care impart bucuria, oameni care vin spre tine tocmai pentru ca iti implinesti visele si care stiu sa se bucure alaturi de tine. Cred ca atunci cand mai multi oameni de acest fel se intalnesc se nasc cele mai frumoase realizari si in jurul lor se tes energii care vin din dorinta de a face bine.
dar prea multa sensibilitate nu e buna 😉
Corect
Tind sa o contrazic pe prietena ta.
Cu cat esti mai sensibil cu atat viata este mai frumoasa,usoara,mai spectaculoasa.Reusesti sa vezi frumustea in cele mai sumbre locuri,dezvoltandu-ti si propriul eu, astfel incat poti sa ajungi la morala fiecarei dificultati pe care o intampani (spune o persoana care daca nu este pesismista,cu siguranta tinde in multe situatii a fi).
Omul confunda sensibilitatea din cauza situatiilor descrise si reactiile provocate, descriind un lucru ca pozitiv sau negativ.Nu vreau sa supradezvolt acest subiect intr-atat de mult,insa din punctul meu de vedere sensibilitatea este cheia spre univers – nimic mai mult,nimic mai putin.
Citesc app tot ce postezi si niciodata nu las vreun comment. Insa azi am citit si m-am regasit. Sunt o persoana foarte sensibila. oamenii sensibili sunt acuzati ca se victimizeaza. Oamenii sensbili sunt torturati in permanenta de un gand, o traire, o frica, un drob de sare….da, asa e…asta nu ne face viata usoara, dar nici n-as vrea sa fiu altfel. Oamenii sensibili tin la cei din jurul lor mult mai mult decat acestia isi pot imagina, sufera mai mult, se bucura mai mult si pentru multe lucruri marunte. Oamenii sensibili au un simt in plus, un simt care ii ajuta sa aiba o viata mai bogata decat ceilalti, cu bune si cu rele, dar mai bogata. 🙂
PENTRU C-AM CITIT ARTICOLUL,SIMTIND CA FAC PARTE DIN CATEGORIA ACEASTA,A OAMENILOR SENSIBILI,POATE CA PREA SENSIBILA,MI-AM ADUS AMINTE DE O INTAMPLARE DIN ACEASTA SEARA.LOCUIESC INTR-UN SATUC DIN GERMANIA,IAR SEARA MA PLIMB CU BICICLETA!DE FIECARE DATA,TREC PE LANGA O GRADINA IN CARE SUNT DOI PONEI.LANGA GRADINA ESTE UN MAR!ADUN CATEVA MERE SI LE DAU PONEILOR.DAR IN ACEASTA SEARA,AM SIMTIT CEA MAI FRUMOASA SENZATIE,UNUL DIN PONEI,IN MOMENTUL IN CARE M-A VAZUT,A INCEPUT SA ALERGE SPRE MINE SI SA FACA UN ZGOMOT CIUDAT,NECHEZA!IL SIMTEAM CA-I FOARTE FERICIT!ASTA;M-A BUCURAT ENORM….
totul este superb scris.poti sa simti esenta.si’ti ofera mici doze de sentimente.de cand am descoperit acest blog parca cineva scrie despre viata mea.parca m’ar cunoaste.cateodata citesc o pagina si am impresia ca mi’a scris’o el..parca sunt lucruri pe care doar noi 2 le’am discutat..si le vad scrise aici.2 oameni se potrivesc perfect ca atunci cand gasesti doar acea cheie care deschide un singur lacat,cand simti ca sentimentele sunt atat de puternice,si toate vorbele si privirile se potrivesc perfect,cand e pasiune,dragalasenie,tandrete,seriozitate,si toate se impletesc.el imi spunea ca sunt sensibila si pun suflet in tot ce fac,ca simt mai puternic,si ca asa realizez mai multe.dar el a ales sa fie sclavul fanteziilor care intuneca mintea si distruge tot,a ales o viata neagra,fara bani,cu prieteni dubiosi,desi stiu ca isi mai aduce aminte de mine,si poate se gandeste la mine.chiar daca el spune ca a plecat departe sa se rupa de trecut,sa se schimbe pt mine,si sa faca banii pierduti,nu’l mai cred,si nu mai conteaza pt mine.pt ca clipele grele prin care am trecut si suferinta,frica de a nu descoperii nimeni viata lui care nu era normala desi am incercat sa’l inteleg,si acum singuratatea,nu face ca dragostea sa creasca..el spera acum ca eu am sa’l mai iubesc cand voi vedea ca s’a schimbat pt mine..dar asa credeam si eu candva ca el se va schimba.o viata in doi,nu se poate trai in mizerie,ci doar cu lucruri frumoase si pozitive.si doare atat de tare
A fi sensibil nu inseamna neaparat a fi si slab. Poti fi sensibil, poti trai la maxim emotii fie ca sunt bucurii sau tristeti, dar poti fi si un om puternic in acelasi timp. A fi sensibil nu inseamna ca ceilalti te vor calca in picioare, ca te vei lasa calcat in picioare. Poti fi bun fara sa fii prost de bun. Poti sa fii delicat fara sa provoci mila celor din jur.
Felicitari pentru blog, merita citit.
,,Oamenii sensibili traiesc, nu supravietuiesc!“ Si nimic nu mi se pare mai adevarat. Fiindca simti totul din plin si fiindca faci totul din placere. Cea mai urata viata mi se pare aceea in care tot ceea ce faci ti se pare o obligatie – merg la serviciu deoarece sunt nevoit/a, mananc pentru a-mi potoli foamea, am o relatie pentru ca am nevoie de cineva langa mine… Nu, persoanele sensibile traiesc fiecare clipa cu intensitate. Iubesc din toata inima, muncesc cu drag, traiesc fiecare moment. Si viata pare mai frumoasa! Atunci cand esti capabil/a sa descoperi bucurii marunte, sa zambesti in fiecare zi, sa faci ceea ce iti place…atunci cand esti capabil/a sa traiesti cu maxima intensitate fiecare clipa a vietii tale… abia atunci esti cu adevarat fericit/a! A te transforma intr-un robot, a purta o masca pentru a te apara fata de ceilalti, a-ti creea nenumarate personalitati, a te ascunde in spatele fardurilor, a-ti impietri inima…sunt actiuni ce stirbesc farmecul si bucuria de a trai!
frumoasa postare:) ma duce cu gandul la: http://www.youtube.com/watch?v=iCvmsMzlF7o
Dar stii ce e cea mai mare binecuvantare pentru un om sensibil? Sa isi gaseasca o alta persoana la fel de sensibila si deschisa tuturor frumusetilor vietii, oglinda proprie, sufletul pereche ale carui sentimente parca le simti si tu inzecit….:)
Ai niste invataminte de viata foarte adevarate! Imi place, si ma aplec in fata talentului tau
si ce faci atunci cand ai o rana prea adanca si nu mai reusesti sa simti ca inainte? Cand nu reusesti sa treci de acea limita transparenta pe care ti-ai impus-o, desi o regreti?
Articolul de mai sus m-a determinat pentru prima oara sa raspund unui articol scris de tine….Oamenii Sensibili…..aceasta categorie din pacate se pierde pe drum, suntem din ce in ce mai putini cei care vor sa isi mai pastreze aceasta calitate de valoare poate de teama de a nu fi iarasi raniti sau sa numai sufere, dar eu pot spune ca este minunat sa fi sensibil, te poti bucura de tot ceea ce traiesti, de tot ceea ce inveti si mai ales atunci cand poti oferi ceva celor dragi fara a astepta ceva in schimb si vezi bucuria din ochii lor, cand ii vezi impliniti si indiferent de starea ta te bucuri alaturi de ei, imparti aceleasi sentimente si te bucuri. Mereu m-am implicat in ceva pentru a iesi bine si m-am bucurat de rezultat de fiecare data, desi am fost dezamgita sau diverse persoane m-au intristat dar chiar si asa ma bucur de fiecare data ca am reusit sa le ofer un strop de incredere in oameni si ca indiferent de rezultat eu m-am putut bucura de timpul petrecut impreuna si celalat de teama sau poate de neincredere prefera sa raneasca dar oamenii sensibili au bucuria la sfarsit ca au deschis in sufletele celor de langa ei o culoare de lumina pentru incredere, pentru bucurii si chiar pentru propria sensibilitate. Toti trebuie sa oferim ce avem mai bun, indiferent de rezultat sau chiar de stim ce nu merita, mereu trebuie sa gandim si sa reactionam cu sensibilitatea pe care o avem in noi ca ea ne caracterizeaza si ne facem sa ne trezim zambind chiar de nu avem motive, si o vorba simpla din partea unui prieten drag ne facem sa ne ridicam pe culmile implinirii ca reusim noi ce sensibili sa atragem tot astfel de oameni (cei drept se intampla rar dar trebuie sa avem mereu spreranta).
iti multumesc pentru mesaj.
Stii…la aproape fiecare postare de a ta as vrea sa comentez ceva. Dar nu pot. Intotdeauna raman fara cuvinte…pentru ca le folosesti tu pe toate cele pe care le-as fi folosit si eu.
Imi place tot ce scrii, imi place ca esti atat de sensibil incat sa intelegi sufletul si mintea pana in cele mai ascunse colturi.
Oamenii sensibili rezoneaza si le e greu sa nu se incarce cu particule din trairile celor din jur. E deopotriva o povara si un dar.
Eu da! Eu as renunta la ea!
E foarte aiurea sa fii sensibil..mai ales.intr-o lume asa de rea…..suferi foarte mult pentru orice mica rautate…..a…oare se poate vindeca? 🙁
Nu stii cumva daca exista prin Romania comunitati sau grupuri formate din astfel de persoane sensibile? Ar fi frumos sa stiu ca nu sunt singur si ca pot face parte dintr-un astfel de grup.
Tags
Arhiva
Recent Posts
Pages
Comments
Archives
Spam Blocked
Categories
Categories
Categories
Pages