buongiorno principessa
Written by Otrava, Posted in Diverse
acum 6-7 ani in urma aveam un coleg de facultate care intre timp mi-a devenit bun prieten. dupa cateva luni eram pe la mine prin casa la un pahar de vin. omul nu isi gasea telefonul si ma roaga sa il sun.
telefonul era pe un scaun in bucatarie. s-a aprins ecranul si pe ecran scria mare, cu litere de tipar “LINISTE”. il intreb de unde pana unde cand il sun eu ii apare “LINISTE” pe telefon. si imi spune ca asta era sentimentul pe care il transmiteam cand ne vedeam la un sprit.
linistea este unul dintre cele mai frumoase sentimente care exista pe lumea asta. vorbim despre linistea sufleteasca, bucuria pe care o ai cand intalnesti un om care iti produce in tine niste lucruri, care te linisteste pe interior. acum traiesc sentimentul acesta alaturi de o persoana care mi-a adus linistea despre care va vorbeam. linistea aia care vine din gesturi, din cuvinte, din mesaje, din priviri. linistea aia care te face sa nu te mai gandesti la tot felul de lucuri dubioase, linistea aia care te face sa te concentrezi fix pe lucrurile care merita. nu mai sunt agitat, nu mai vreau sa fac 1000 de lucruri inutile, nu mai alerg dupa tot felul de tampenii. nu imi mai fac 1000 de ganduri aiurea. asta pentru ca te-am intalnit. nu mai vreau sa ies atat de des in oras, nu mai vreau sa fug dintr-un loc in altul, sa ma irosesc cum zicea mama.
este minunat sa intalnesti un astfel de om. si este minunat sa simta si el fix acelas lucru. soulmates never die cum scriam un post acum ceva vreme. si cand intalnesti un astfel de om te bucuri cat pot de mult de magia asta. de miracolul asta. unii cu sfaturile mereu la ei o sa iti spuna “sa vedem cat te tine”…sunt amuzanti. imi “plac” oamenii astia. care stiu ei mai bine decat tine ce simti, cat o sa simti, cum simti. ii roade, ii macina, fierb, isi doresc sa spuna o rautate. e tipic uman sa nu crezi in lucruri atat de frumoase, sa nu vezi parte plina a paharului, sa pui raul inainte, sa te uiti cum cade drobul de sare. acum ceva vreme in urma scriam un post despre nefericire. il puteti citi aici. si am primit un comentariu foarte tare de o cititoare:
“suntem nefericiti pt ca stam prea mult si gandim, analizam si uitam sa ne bucuram de lucrurile simple care aduc fericirea. cand primim o floare ne intrebam de ce am primit-o, a gresit fata de noi?, cand iesim la plimbare in parc singuri ne uitam la cei care trec pe langa noi si par fericiti si ne intrebam noi de ce nu putem fi. uitam sa apreciem faptul ca ne trezim dimineata, ca suntem completi, fara defecte fizice si uitam sa multumim celui de Sus ca ne-a mai dat o zi de care sa ne bucuram.”
mi-a placut foarte mult comentariul asta. are mare dreaptate. hai sa facem exercitiul asta, hai sa nu mai fim atat de scenptici, hai sa credem mai mult in oamenii de langa noi, hai sa ne bucuram de omul care ne este alaturi, hai sa trimitem un mesaj frumos unui prieten, hai sa facem o fapta buna, hai sa spunem “multumesc” unei persoane care ne-a ajutat, hai sa spunem “te rog”, hai sa zambim mai des, hai sa credem in iubire, in sulfete pereche, in oamenii care ne fac sa zambesc.
suntem toti in carusel insa asta nu trebuie sa ne dezumanizeze. hai sa nu ne ferim de cuvinte, hai sa spunem ce simtim, hai sa nu facem joculete penibile cu raspuns la mesaje dupa nu stiu cat timp doar ca sa o/il “fierbem” putin, hai sa nu ne temem de cuvinte. hai sa nu mai fim atat de ipocriti, hai sa nu fugim de langa oamenii care chiar ne vor binele.
am impresia ca in lumea asta in care traim uitam de multe ori sa traim. cand gasim pe cineva parca nu ne bucuram atat de tare. uitam, nu stim, suntem incarcati de alte lucruri. sunt momente in care suntem intr-un loc…dar gandul nostru este in alta parte.…fericirea la conserva
“ce e cel mai frumos? sa te stranga in brate si sa nu iti mai dea drumul o noapte intreaga. pentru mine asta e cel mai frumos”. prea frumos
hai sa incercam sa traim momentul, sa nu ne gandim de o gramada de ori la finaluri nefericite, hai sa nu dam sfaturi aiurea, hai sa nu ne umplem capul cu ganduri negre, hai sa ne bucuram de momentele minunate pe care le traim, de oamenii care ne sunt alaturi, de diminetile calde de vara, de un mic dejun cu ea/el in oras, de un pahar de vin cu prietenii, de lucurile mici care ne bucura. buongiorno principessa <3 D.
Ti-am furat cateva cuvinte si le-am postat pe fb meu. Foarte frumos si ai foarte mare dreptate !
Ca de obicei, posturile tale vin la momentul potrivit, cand parca cineva are nevoie de aceste cuvinte frumoase…Si le spui cu atata suflet, pui atata pasiune in niste lucruri atat de simple, pe cat de simple ca uitam sa tinem cont de ele. Nu este intamplator ca ti se spune LINISTE….Cred ca pentru multi cei care citesc aceste randuri printre ganduri isi regasesc linistea interioara in ele. Ma inclin.
iti multumesc
Mie imi place ce zici si de cele mai multe sunt exact cum zici, insa cu regret realizez ca trebuie sa intalnesti un om care percepe lucrurile ca tine ca sa le poti trai asa. Iar oamenii care inteleg si actioneaza precum in textul tau trebuie sa aiba un grad ridicat de inteligenta si experienta.
am intalnit omul asta. e langa mine in acest moment.
uite… ma linisteste sa citesc asta. Si post-ul si comentariul. Eu am crezut intotdeauna intr-o iubire atat de frumoasa ca cea despre care vorbesti tu. Nu am intalnit-o, dar faptul ca tu o traiesti ma face sa cred in continuare.
si eu am tot crezut in asta. si acum mi se mai si intampla 🙂
Buna…imi plac foarte mult postarile tare..aduc o raza de speranta si liniste in viata oricui,cel putin asa a fost in cazul meu.In ceea ce priveste iubirea aia pe care nu vrem sa o mai lasam din maini si de care amintesti tu chiar exista,insa nu acolo unde cautam, ci ne lovim de ea ca un zid;un zid de care ne e teama sa-l atingem,dar care va deveni un “drog” permanent.Si,Mihaela, am doar 19 ani,nu stiu cum e viata cu adevarat,dar crede-ma, am confundat de multe ori senzatia cu sentimentul,insa cred ca am gasit acea prietenie pe care o cautam cu totii, si pe care o vei trai si tu in curand,sunt sigur.
Zi-i lui D. că m-am înşelat în privinţa ta şi că îmi cer scuze. M.
Foarte adevarat. Si un cuplu intotdeauna trebuie sa isi impartaseasca totul, pana la cel mai mic detaliu, astfel incat sa nu existe secrete. Secretele distrug, in timp, si pentru a evita sa ajungeti doi straini, trebuie sa va comunicati chiar si cel mai ascuns feeling 🙂
Felicitari! Pretuieste-l! E rar!
Asta si fac.
Intr-adevar e unul din cele mai frumoase lucruri sa fii strans in brate de cineva drag…as vrea sa mai traiesc sentimentul asta.Sugestiva fotografia,”La vita e bella”-unul din filmele mele preferate 🙂
: )
Frumos. Cred ca aveam nevoie de un semn si…cred ca asta era. Gata, de maine nu ma mai tem de finalul nefericit. Maine ies cu El, cel care imi aduce linistea 🙂
De multe ori cand citesc postarile tale ma regasesc , ba chiar imi citesti gandurile, caci si eu astazi am avut parte de o liniste interioara mai speciala ca toate celalte momente de liniste si ma gandeam sa postez un articol pe blogul meu:)
Imi place foarte mult cum scri asa ca am sa iti propun sa colaborezi cu o noua revista literara online ce va servi drept catalog de prezentare unor editori ai unor publicatii scrise. De asemenea, revista va fi tradusa si in limba engleza pentru a largi spectrul cititorilor.
Daca ti-am starnit curiozitatea atunci te rog sa ma contactezi pe adresa alexaa_12@ymail.com
Multumesc anticipat!
Ce ai spus tu in ultimul paragraf fac eu acum si deocamdata imi iese bine 🙂
Inainte ca tata sa-si ia la revedere de la mine , imi doream enorm sa fiu fericita , sa simt bucuria pura , acum de cand si-a luat tata la revedere , vreau doar sa fiu linistita . Despartirea noastra mi-a oferit ceva lectii gratuite si frumoase si sunt sigura ca atunci cand esti linistit simti defapt o altfel de fericire .
dupa 7 ani am plecat 500 de km ca sa imi gasesc linistea…am adormit dimineata aceea in bratele linistii…si am crezut, si am visat si am uitat ca exista un ocean de lacrimi pe marginea plajei asta…si am zambit si am sperat si…m-am trezit…acum erau 1500 de km si era din ce in ce mai bine…pana ntr-o dimineata cand am inteles ca nu era decat linistea dinaintea furtunii…e bine ca eu reactionez bine la ploaie….
frumos 🙂
as adauga si eu ceva:)
http://cristinaz4.wordpress.com/2013/04/28/astazi-esti-fericit-2/
Ce pot sa zic, acum 5 minute eram in plina ascensiune spre depresie sau starea aceea din care pur si simplu te lasa fara vlaga, insa ma uit pe facebook si iti vad postul, incep sa il citesc si sunt intrerupta de un telefon de la prietenul meu, vorbim destul de putin ca sa imi dau seama ca fara sa vreau ma linstesc, ma calmez de parca vocea lui ma hipnotizeaza, ma fericeste, in clipele in care imi dau seama cat de norocoasa sunt incep din nou sa citesc si citesc si as vrea sa nu se mai termine, le-am auzit de mii de ori rostite de “vocea lui”,nu stiu cum reusesti, insa vocea aceea si postul tau m-au facut sa am un zambet tamp pe fata, de parca nimic numai conteaza. Nu am mai facut niciodata asta, sa exprim ce simt, insa gandurile tale au fost pur si simplu alin, nu am avut cum sa tin doar pentru mine si vreau sa iti zic, ca desi nu te cunosc, consider ca esti un om minunat si pentru asta iti multumesc, deoarece permiti sentimentelor de genul sa nu fie uitate!
o sa postez pe facebook la blog acest mesaj. e prea frumos
Am gasit blogul tau pe FB; cineva din lista mea a dat like unui articol de al tau… de atunci il citesc aproape zilnic. Imi place ca esti deschis si ca scrii ceea ce simti! De fiecare data ai cel putin un paragraf care ‘ma atinge’. Acum a fost: ‘este minunat sa intalnesti un astfel de om. si este minunat sa simta si el fix acelas lucru’… Ultima propozitie, sa simta fix acelasi lucru… Felicitari pt faptul ca ai gasit si pretuiti-va unul pe celalalt! Si da, pana sa gasim persoana asta ne irosim facand o multime de lucruri pe care nu le-am face daca am gasi persoana respectiva….
asta este vorba mamei mele “sa nu te irosesti”. din pacate am cam facut asta. acum insa este altceva. multumesc Mihaela
Mai întâi am văzut cum cautai in oglinda ploaia. Fericit pentru a vedea cum apa poate cădea din cer. Ai spus: “nu poti vedea o minune!” Apa este în scădere în picături. Nimeni nu a spus ceva de genul asta pentru mine înainte.
Ai fost un vis, creatură! Știam că ai fost! Complicata persoană! Ai crezut că dragostea a fost un animal sălbatic pe care îl mușcă, te ține cu o mie de brațe și tu devorează totul … dar acum stiu ca dragostea va cădea încet ca zapada, prima este fierbinte, apoi rece și în final doare, pentru că ….Durerea te-a luat si acum visez doar pe tine, eu nu te pot vedea!
Mă trezesc. Eu am obosit de a merge tot drumul cu tine. Și de fiecare dată aprind țigara mă uit curios la fumul de creste cret si plin de culoare. L-am fumat pana la moarte și nu-mi pasă, voi rupe în bucăți viața mea sper că voi ajunge numai pentru o clipă … în foc.! Mi-e frică de ochii tai la fel de clar ca și apele în văile de iad. Mi-e frică de tine … Dar … arăți ca o floare crescut pe pământ ridicandu-se la cerul albastru.
Păianjenii sunt cuiburi in parul tau, ce te face sa fi căzut de construcții cum ar fi cel care ajunge să te cunoască ca mine și secretele tale. Am scris asta pentru ca motivatia mea a fost despre neplaceri petrecute intr-unul din cele mai aglomerate locuri în Univers!
Uite cat poate fi de usor sa constientizezi un lucru: citind. Citesc acest articol si ma gandesc la viata mea, la oamenii din jur, la tot; la mesaje, la felul meu de a fi, la zambete sau lacrimi. Toata viata imi roieste in juru-mi si fiecare decizie de-a mea ma ghideaza pe o alta cale. Iar linistea…linistea e o pauza de la zbucium, linistea e momentul in care vorbesti cu acea persoana despre un lucru nesemnificativ, dar pentru tine este totul, fara ca macar sa-ti dai seama. Linistea e zambetul ala sincer pe care il primesti si care nu sta numai pe buze, iese in evidenta in sclipirea ochilor. Linistea e seara cand stai cu el pe banca si te uiti la stele, fara a-ti da seama care e carul mic sau carul mare, fara sa-ti pese. Linistea e piesa pe care o impartaseste cu tine si iti povesteste cat de mult ii place si, desi tie nu-ti place, adori modul in care vorbeste cu tine ca un copil. Linistea pe care ti-o da el nu se reflecta in cadouri, flori sau calatori, e goliciunea pe care ti-o induce in stomac atunci cand te umple de imbratisarea lui stransa, oferindu-ti cel mai frumos cadou – iubirea, cele mai frumoase flori – mireasma trupului sau, si cea mai frumoasa calatorie – spre paradisul inimii sale. Asta e linistea din punctul meu de vedere:)
calatorii*
frumoasa linistea ta.
Nu stiu cu ce sa incep, cum sa-ti explic cat de incantata sunt ca ti-am descoperit de curand blogul, ma regasesc atat de bine in tot ceea ce scrii, imi aduci zambetul pe buze mereu ! Ai atat de multa dreptate, spui lucruri pe care in general nu le vedem desi sunt in fata ochilor…ce sa zic, ma linistesc in fiecare seara citind cate un articol de-al tau ! Spui ceea ce simti si asta te face un om minunat din punctul meu de vedere, desi nu te cunosc ! Iti urez multa bafta in continuare si o viata cat mai frumoasa !
viata frumoasa si linistita sa ai si tu AndairA
Frumos! Imi place! 🙂 apropo de cuvine, intra si poate o sa-ti placa: http://roxanaristea.wordpress.com/2013/06/05/cuvinte-mute/
Este foarte frumos cand oamenii se potrivesc si timingul este perfect.
Insa ce te faci cand soulmate-ul o ia la fuga mancand pamantul ca s-a speriat de cat de bine ii este?
Poate o sa scrii un post despre barbati si teama lor de fericire, sa ne luminezi si pe noi…
eu nu stiu cum sta treaba cu barbatii. stiu cum e la femei. stiu cum fug ele
Bun si ala….punem mana de la mana si poate scoatem un compendiu pentru speriati…
Foarte frumos articolul, este imposibil sa nu zambesti citindu-l.. Sau poate eu il traiesc/il inteleg si de aceea zambesc?
Liniste? Sa fiu impreuna cu persoana iubita in ‘liniste’, cuvintele si faptele fiind de prisos..
Lumea mea a fost intunecata pana in momentul in care m-a gasit. Intunericul imi provoca in permanenta teama… teama de a pierde…de a ma pierde in negrul sufocant. Eram indecisa,nu stiam unde sunt,de unde vin sau incotro ma indrept. Traiam intr-o continua galagie, tipete,plansete, undeva in adancul meu se dadeau toate aceste lupte, imi doream sa-mi gasesc linistea…si speram. Pana cand m-a gasit acea persoana – pentru ca eu eram pierduta,nu am putut sa o gasesc eu prima- dar m-am lasat gasita . Si odata cu ea,a venit si linistea mea. Un sentiment care nu poate fi descris,cred ca este cel mai minunat sentiment . Numai sa te tina protectiv in brate si sa simti cum nu iti mai trebuie nimic altceva,doar aer sa respiri si-atat. Acum privesc viitorul cu mai multa incredere,pentru ca el ma tine strans de mana si nu ma lasa sa ma mai pierd.
Ajung in unele momente de depresie in care doar cateva cuvinte rostite de el ma lininstesc,ma alina si ma fac sa uit de suparare…
Cateodata nu stie ce e in sufletul meu,nu stie ca sunt suparata,de cele mai multe ori prefer sa tin in mine deoarece, cu toate ca imi tremura lacrimile in voce, nu vreau ca momentul sa fie stricat de problemele mele. Totusi isi da seama destul de repede ca ceva nu e in regula si dupa ,,stiu-ca-ai-ceva-si-nu-vrei-sa-mi-spui.nu-am nimic-ti-am-spus. minti-eu-stiu-ca-nu-esti-in-apele-tale” pur si simplu ma ia in brate si ma face sa ma simt mai bine…atata tot, pana la urma,asta e linistea si se simte din gesturi mici facute din dragoste…nu gesturi mari inutile.
Off topic….imaginea care reprezinta acest post (foarte frumos) mi-a adus aminte de cate ori am vazut acest film…si de cate ori m-a facut sa plang…
Am mai raspuns la un articol similar, despre soulmates.
exista o liniste sufleteasca atunci cand iti gasesti jumatatea, soulmate sau numeste-o cum vrei ca ai senzatia ca ti se sparg timpanele…da, din cauza linistii interminabile din suflet. Asa ma simt eu (sigur si tu acum ca ai intalnit-o) de cand l-am cunoscut. Iar acest film este chintesenta amorului, un fel de “Zbor al Bondarului” in eternitate…
La multi ani! Sa fii sanatos si iti doresc in continuare sa fii linistea atator cititori 🙂 linistea ca maine va fi mai bine, ca iubirea si optimismul inca exista! 🙂
La multi ani! Sa fii sanatos si iti doresc in continuare sa fii linistea atator cititori 🙂 linistea ca maine va fi mai bine, ca iubirea si optimismul inca exista! 🙂
La multi ani! Sa fii sanatos si iti doresc in continuare sa fii linistea atator cititori 🙂 linistea ca maine va fi mai bine, ca iubirea si optimismul inca exista! 🙂
Ce bine ar fi fost sa-ti citesc postul asta pe la inceputul anului. Poate ca nu m-as mai fi ascuns, n-as mai fi incercat sa ma pun la adapost de o eventuala nefericire si nici n-as mai fi tinut in frau sentimentele care m-au navalit acum, cand e prea tarziu, cand am pierdut un om frumos pentru ca mi-a fost frica sa-l iubesc de la inceput…
Tags
Arhiva
Recent Posts
Pages
Comments
nou
Archives
Spam Blocked
Categories
Categories
Categories
Pages