“Speranta poate lumina bezna, atunci cand inima devine confuza.”
Written by Otrava, Posted in Diverse
Ne nastem cu ea, este acolo cu noi pe tot parcursul vietii, ne ajuta sa trecem peste momentele in care suntem picat la pamant, ne da aripi, ne ridica de jos, ne urneste din loc, ne poarta pe aripile ei cand avem mai mare nevoie de ea. Traim cu ea, avem nevoie de ea ca de lumina, este probabil unica putere care ne face sa mergem mai departe.
Astazi vorbim despre speranta, despre momentul ala cand aprindem speranta, momentul ala cand mergem prin tunel si avem nevoie de de lumina care sa ne arate pe unde mergem. Speranta este lumina, speranta este viata, speranta este luminita aia de la capatul tunelului in care ne agatam pana in ultima clipa. Despre speranta este vorba in tot ceea ce facem. In iubire García Márquez zicea asta “Nu înceta niciodată să zâmbești, nici chiar atunci când ești trist, pentru că nu se știe cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău.” Este unul dintre cele mai frumoase citate care exista.
Si in el este vorba fix despre speranta, despre o mana intinsa, despre momentul ala in care cineva sau ceva ne ridica. Fara speranta esti mort, fara speranta esti doar un ambalaj aruncat pe marginea drumului, fara speranta esti sec, nu ai viata, nu traiesti…ci doar supravietuiesti. Speranta este cea care ne tine de multe ori in viata, este cea care ne da puterea sa vedem peste cerul plin de nori, peste ploaie…speranta este cea care ne face sa vedem curcubeul de dupa ploaie.
Acum cateva luni am facut un interviu cu Sasha Meret – unul dintre cei mai apreciati artisti plastici de origine romana din America la ora actuala si m-a socat ceva ce spunea omul asta minunat.
“Eu am descoperit ca in primul rand nu trebuie sa ma gandesc ca sunt bolnav. În fiecare moment pot evalua lucrurile care-mi fac placere si obstacolele care se interpun si încerc sa gasesc in permanența soluții optime ca sa imi fie cit mai bine. Am constatat ca atunci cand sunt concentrat pe o activitate creativa sau sunt intr-o ambianta stimulativa cum ar fi o companie plăcuta, muzica buna si mai ales dans, imi dispar orice simptome de Parkinson pentru ore in sir fara sa iau medicamente in plus. Mi-am dat seama ca orice forma de negativism este un obstacol care trebuie eliminat si treptat am dezvoltat o formula de gandire pe care o numesc pozitivism pragmatic. Nu știu cat de originala este dar mie imi foloseste. Simplificat suna cam asa: daca ni se întampla ceva neplacut si ne suparam devenim victima unei repercursiuni negative duble din care una este arbitrara si cealalta este decizia noastra. Rationamentul este ca ceva negativ s-a întamplat si daca nu pot sa schimb situatia este absurd sa ma mai si supar. De multe ori efectul supararii este mai nociv decat efectul evenimentului care a declansat supararea.
Supararea are un efect destabilizator asupra intregului echilibrului nostru energetic, afectand mai ales sistemul imunitar, lasandu-ne mult mai vulnerabili la boli si in alte interactii cu mediul. Am mers cu acest tip de pozitivism pana acolo incat la un interviu dat unei reviste de specialitate (Neurologie) am facut o declaratie destul de controversata. Am spus ca, in situatia ipotetica in care, daca ar fi sa mi se ofere sa ma întorc în timp 14 ani in urma și sa am de ales între un drum cu maladia aceasta, dar cunoscand viitorul cu sacrificiile si realizarile obtinute si o varianta in care sa nu am Parkinson necunoscand viitorul, as alege varianta cu Parkinson.”
Exista o initiativa foarte frumoasa in fiecare an. O initiativa care nu trebuie ignorata. O initiativa la care noi toti trebuie sa luam parte. Imbratiseaza cauza pacientilor cu boala Parkinson! Sau cum te pot impresiona povestile a 72.000 de pacienti cu boala Parkinson si stigmatizarea lor de catre societate si sa creezi o instalatie interactiva unica in Romania care transpune artistic prin lumina intermitenta si vibratia lalelelor cel mai cunoscut simptom al bolii Parkinson, tremorul incontrolabil. Vino sa vezi prima instalatie interactiva din Romania realizata din lalele rosii, in perioada 18 – 24 aprilie 2016, in pasajul pietonal de la Universitate. Exista si un eveniment pe Facebook unde poti sa vezi mai multe detalii despre treaba asta: https://www.facebook.com/events/217216488649518/
Imbratiseaza lalelele si sustine pacientii cu boala Parkinson din Romania postand o #foto alaturi de hash-tag-urile: #instalatiadinlalele,#gradinacusperante, #lalelerosii, #boalaparkinson.
O imbratisare! O speranta!
NU UITA: Speranta este singura care vede invizibilul, este lumina care poate lumina bezna este unul dintre lucrurile care pot sa contribuie la fericirea noastra, este cel mai bun medicament de pe piata, este soarele ala frumos si cald care rasare dupa o noapte lunga si intunecata.
